Pe 17 octombrie 2024, în cadrul celei de-a treia ședințe a Consiliului General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), au fost discutate măsuri esențiale pentru protejarea economiei României, în contextul unor riscuri majore la adresa stabilității financiare.
Comitetul, format din reprezentanți ai Băncii Naționale a României, Autorității de Supraveghere Financiară și Guvernului, a subliniat importanța supravegherii stricte și a adoptării unor măsuri pentru a reduce impactul unor posibile crize.
Riscuri economice și financiare în vizor
1. Tensiunile geopolitice și riscurile economice globale CNSM a avertizat că economia României se confruntă cu riscuri persistente din cauza instabilității geopolitice și a dezechilibrelor macroeconomice globale. Într-un context internațional marcat de incertitudini politice și economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și volatilitatea piețelor internaționale, România trebuie să rămână vigilentă. Aceste riscuri pot avea un impact major asupra economiei interne, afectând investițiile, creditarea și stabilitatea instituțiilor financiare.
2. Dependența sectorului bancar de împrumuturile către stat Un alt risc major identificat de CNSM este expunerea ridicată a sectorului bancar românesc la datoria guvernamentală. Băncile din România au o legătură strânsă cu finanțarea guvernului, ceea ce poate deveni problematic dacă apar dezechilibre bugetare sau crește instabilitatea economică. Această dependență riscă să limiteze capacitatea băncilor de a finanța economia reală, respectiv întreprinderile și consumatorii.
3. Planurile de finanțare și creditarea economiei reale CNSM a analizat și impactul planurilor de finanțare ale băncilor asupra fluxului de credite către economie. Dacă instituțiile de credit nu mențin un echilibru sănătos între finanțarea guvernamentală și creditarea economiei reale, acest lucru ar putea duce la scăderea investițiilor în sectoare-cheie și la limitarea accesului consumatorilor la credite. De aceea, este vital ca băncile să își ajusteze politicile de creditare astfel încât să sprijine dezvoltarea economică.
Măsurile luate pentru gestionarea riscurilor
1. Menținerea amortizorului anticiclic de capital la 1% Pentru a combate aceste riscuri, CNSM a decis să mențină amortizorul anticiclic de capital la nivelul de 1%. Această măsură este esențială pentru ca băncile să acumuleze rezerve financiare în perioade de creștere economică, pentru a face față unor eventuale crize. Practic, băncile sunt obligate să păstreze mai mult capital în rezervă, ceea ce le permite să rămână solide în fața unor șocuri economice neașteptate.
2. Supravegherea instituțiilor de importanță sistemică CNSM a reafirmat necesitatea unei monitorizări stricte a instituțiilor financiare de importanță sistemică – acele bănci sau companii care, dacă ar întâmpina dificultăți, ar afecta grav economia. Asigurarea că aceste instituții rămân stabile și bine capitalizate este esențială pentru prevenirea unor crize majore în sectorul financiar.
3. Alinierea la tendințele europene, dar cu adaptări locale Deși CNSM a decis să nu adopte măsurile macroprudențiale implementate în Italia și Danemarca, România continuă să se alinieze tendințelor europene în ceea ce privește utilizarea instrumentelor macroprudențiale. Aceste măsuri sunt necesare pentru întărirea rezilienței instituțiilor financiare românești în fața riscurilor externe.