Tema poliţei de asigurare obligatorie – PAD – trebuie pusă pe ordinea de zi la începutul noului mandat al Guvernului din 2025, pentru că avem multe situaţii excepţionale cu care nu ne-am mai confruntat până acum, iar acest sistem în sine trebuie îmbunătăţit, a afirmat, marţi, Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, la un eveniment de specialitate, citat de Agerpres.
„Orice propunere care are legătură cu această asigurare, care vedem în acest moment, în condiţiile schimbărilor climatice, este cu atât mai necesară, trebuie făcută cât mai repede, pentru că nu vorbim de bani – sumele nu sunt extraordinare, e adevărat. Oricine poate veni şi spune: ‘Da, dar asigurarea de 20.000 euro s-ar putea să nu-mi acopere valoarea pe care o am’. Foarte bine, te duci şi îţi faci una facultativă, dar această asigurare, cumva, cel puţin pentru începutul noului mandat al Guvernului din 2025, trebuie pusă pe ordinea de zi. De ce? Pentru că vedem că avem multe situaţii excepţionale cu care nu ne-am mai confruntat până acum. Da, vorbim de inundaţii, lucruri despre care cineva poate veni să spună: ‘Domnule, dar n-ai ştiut că eşti într-o zonă inundabilă?’ Vreau să vă spun un lucru: eu am trăit în 2006 experienţa unei inundaţii într-o societate în care lucram la vremea respectivă. Nu mai avusesem o inundaţie acolo de 100 de ani. După 2006, la fiecare 3-4 ani a intervenit acest fenomen. Trebuia să facem diguri, să începem să ne protejăm împotriva inundaţiilor. Aceste fenomene extreme, greu predictibile, într-o lume, într-o societate în care schimbările climatice devin extrem de importante trebuie prevenite printr-un astfel de mecanism care într-adevăr să protejeze populaţia”, a spus Spătaru.
În opinia acestuia, de la momentul implementării acestei asigurări obligatorii şi până în prezent „mare lucru nu s-a făcut”.
„Eu, sincer, chiar nu vreau să dau exemple, dar e posibil ca o bună parte – dacă 14% dintre cei care ar fi trebuit să încheie poliţe de asigurare n-au încheiat poliţe de asigurare, probabil că o bună parte dintre cei care n-au încheiat sunt chiar primarii, care nu au aceste asigurări. Dar asta ne duce la o concluzie că totuşi acest sistem în sine trebuie îmbunătăţit. De ce? Pentru că până la urmă, această poliţă de asigurare nu este altceva decât un lucru obligatoriu pentru orice cetăţean sau proprietar de locuinţă şi atunci fac apel şi la domnul prim-vicepreşedinte (al ASF, Gabriel Avramescu – n. r.) şi la cei de la ASF: „Haideţi să gândim un mecanism prin care acest sistem, cumva, să fie facil într-o epocă digitală. (…) Sunt zeci de exemple de locuinţe la care nu s-a dezbătut succesiunea şi e foarte greu să se facă lucrul ăsta. Şi, atunci, modalitatea prin care aceste locuinţe să poată să fie asigurate, din punctul meu de vedere, aşa cum plătim taxa de ecarisaj sau un serviciu prin autorităţile locale, să gândim un mecanism prin care această asigurare obligatorie să se facă, să nu mai fii legat de o persoană sau o deplasare undeva, astfel încât să fie foarte uşor”, a transmis consilierul, la masa rotundă cu tema „Ce (Cine) îi convinge pe români să nu-şi asigure locuinţele”, organizată de DC Media Group.
Totodată el a ridicat şi problema implicării asigurătorilor în acest proces.
„Mă pot pune în situaţia primarului şi aş spune: câţi asigurători sau agenţi de asigurare au venit în localitatea respectivă, ştiind că trebuie încheiată în fiecare an această poliţă de asigurare? Au venit şi au bătut la uşă şi au spus ‘haideţi să ne apucăm să facem poliţe de asigurare’?. Adică, putem să discutăm la nesfârşit pe tema asta, dar cumva trebuie găsit un mecanism, inclusiv împreună cu noi, cu cei din Guvern, care să fie facil, simplu şi care într-adevăr să protejeze populaţia”, a menţionat Florin Spătaru.
În altă ordine de idei, el a dat asigurări că persoanele afectate de inundaţii din judeţele Galaţi şi Vaslui vor fi ajutate în continuare de Guvern.
„După ce se întâmplă un astfel de eveniment şi după ce avem mii de case demolate, o parte din ele din paiantă construite aşa cum au fost construite, putem să filosofăm foarte mult pe tema asta. Dar ceea ce a făcut Guvernul în primă instanţă a fost să acorde acel ajutor de 10.000 lei, într-adevăr, cheltuieli de urgenţă, plus acel voucher de 15.000 lei pentru electrocasnice. Normal că în perioada următoare nu poţi să laşi oamenii aceia să stea în containere şi în corturi pe perioada iernii şi, atunci, normal că vom acţiona”, a precizat fostul ministru al Economiei.
Şi directorul general adjunct al PAID România, Cosmin Tudor, a atras atenţia asupra faptului că, potrivit legislaţiei din domeniu, în lipsa asigurării PAD, Guvernul îşi rezervă dreptul de a nu oferi ajutoare pentru reconstrucţie, în caz de evenimente.
„Iată că această nuanţă e foarte importantă şi, dacă există bani, dacă există voinţă, Guvernul va putea ajuta inclusiv la această reconstrucţie. În realitate, nu există stat atât de potent financiar în lumea asta care să poată permite reconstrucţia locuinţelor private. Sigur că dacă e vorba de o casă, două, ne permitem. Dacă e vorba de 100, încep discuţii. Dacă e vorba de 1.000, discuţiile sunt şi mai mari. Iată că în final ajungem cu logica la concluzia că nu sunt bani şi nu vor fi niciodată pentru reconstrucţia locuinţelor din proprietate privată. Priorităţile statului sunt infrastructura critică, clădirile publice de importanţă naţională şi în niciun caz asemenea reparaţii ale locuinţelor private”, a subliniat Cosmin Tudor.
Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale ar trebui modificată cu obligaţie de plată a PAD-ului odată cu taxele şi impozitele anuale, nu poate fi lăsat totul pe seama primarului, a declarat, marţi, edilul din Buzău, Constantin Toma.
„Niciun primar nu a dat vreo amendă în 16 ani de când este această lege. Deci, această lege nu e funcţională. În această lege (…) am văzut şi eu o poveste: nu există niciun fel de constrângere, măcar amendă de 50 lei pentru un primar care nu-şi face treaba. Acum, eu am făcut o simulare la Buzău. Din 49.000 de case, aproape 50.000, avem astăzi 30,1% (asigurate – n. r.). Să trimit acea înştiinţare pentru fiecare cetăţean înseamnă cel puţin 502.313 lei cu confirmare de primire cu tot – 11 lei plic de confirmare de primire, pe urmă alte costuri generale: fişier, tipărire, împlicuire – minimum un leu pe plic. Asta înseamnă, înmulţit cu numărul de case, 502.313 lei. Este un an foarte dificil din punct de vedere al banilor şi la nivel de comune nu mai vorbesc, dar şi la nivel de primării mari. Deficitul este mare în momentul ăsta din diferite motive şi pot explica, dar nu este rolul acestei întâlniri. Avem o problemă: de ce s-a dus toată povestea asta în lege numai pe primar şi nu băgăm obligatoriu de la început: cum se strâng taxele şi impozitele pentru case, amenzi şi ce mai este, toată lumea să-şi plătească ca şi obligaţie chestia asta. Nu se poate să te rogi…Eu ce fac? Mai cheltui 100.000 euro să-i înştiinţez?”, a afirmat Toma, la masa rotundă cu tema „Ce (Cine) îi convinge pe români să nu-şi asigure locuinţele”, organizată de DC Media Group.
Potrivit acestuia, în prezent, la Buzău, din peste 120.000 de cetăţeni, 12.000, respectiv 10%, nu şi-au plătit anul ăsta, din diferite motive, taxele şi impozitele datorate.
„Deci, aici am 30% (în cazul achiziţiei de poliţe PAD – n. r.), iar 70% nu şi le-au plătit. Facem şi înştiinţări, dar nu sunt suficiente. Omul, dacă ştie că nu i se întâmplă nimic, chiar dacă suma este mică…tocmai pentru că suma este mică ar trebui să fie obligatorie şi el când se duce să-şi plătească eventual îi dau şi un 10% dacă le plăteşte până în 31 martie, cum se face acum pentru taxe şi impozite. Sunt convins că marea majoritate şi-ar plăti taxele şi impozite, că altfel nu funcţionează. Au trecut 16 ani şi nu s-a dat nicio amendă în ţara asta. Pe partea cealaltă, ca primar, vă spun: domnule, mă împuşcă ăştia de la partidul meu. Păi, eu acuma, cu atâtea rânduri de alegeri să le dau înştiinţare şi pe urmă, atenţie, sunt obligat, după ce am dat înştiinţare, să-i dau amenda imediat, aşa spune legea. Deci, sunt obligat să-i plece amenda. Ce primar poate să facă treaba asta într-un an cu alegeri? Nu mai spun în anii ceilalţi. Dar e vreunul nebun? N-a fost niciunul până acum, din 3.700 câţi primari avem acum în România, cu comune cu tot”, a atenţionat primarul.
În opinia sa, situaţia trebuie nuanţată.
„Problema trebuie să o nuanţăm un pic: primarul e vinovat de orice. Trebuie să-i împuşcăm sau nu-i mai punem deloc. Punem un procuror, un judecător şi conduce comunitatea. Deci, asta este problema cu care ne confruntăm şi trebuie să se ia o decizie. De ce nu este obligaţie? Suma nu este mare, beneficiile sunt reale. Buzău e probabil la 30% şi din motivul ăsta: suntem în zona seismică Vrancea-Buzău şi te mai zgâlţâie din când în când. Chiar la câteva grade din astea pe scara Richter tot simţi ceva, acolo, dacă mai stai şi la ultimul etaj sau la penultimul. Deci, haideţi să încercăm să modificăm această lege cu obligaţie”, a susţinut Constantin Toma.
La rândul său, directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, este de părere că gradul mic de asigurare a locuinţelor este o problemă de siguranţă naţională.
„E o problemă de siguranţă naţională; adică noi suntem la 23% locuinţe asigurate obligatoriu şi 17% facultativ. În Ungaria sunt undeva la 70-80%, în Polonia peste 60%. Deci, e o problemă de siguranţă şi securitate naţională şi discuţia ar trebui ridicată la acest nivel, pentru că avem la această masă reprezentanţi ai Legislativului, Executivului şi ai Autorităţii de Supraveghere. Adică nu văd un for mai bun în care să discutăm despre ce putem să facem anul viitor împreună, ţinând cont de ceea ce a spus domnul primar, de realităţile acestor ultimi 15-16 ani, ce putem să facem împreună ca să ne protejăm avutul, ca ţară, până la urmă. Că o facem printr-o poliţă obligatorie? Da, unde lege nu-i tocmeală, ar trebui să fie obligatorie şi punct. Că o facem suplimentar, aşa cum recomandăm, printr-o poliţă facultativă ca să ne asigurăm locuinţele la valoarea lor reală şi pentru multe alte riscuri – incendii, furturi ş.a.m.d., iarăşi, foarte bine, dar ar trebui să ducem discuţia asta la un alt nivel, cu sprijinul mass-media şi al instituţiilor, ca să vedem concret ce putem face sau, fireşte, putem să mai aşteptăm încă 10 ani. Probabil, cu toate eforturile depuse, şi au fost depuse eforturi importante din partea PAID, din partea companiilor membre UNSAR, din partea autorităţilor, probabil că vom fi într-un punct mai bun, dar nu fundamental mai bun din punct de vedere al cuprinderii în asigurare”, a avertizat Ciuncan.