Nicolas Sarkozy a fost condamnat la un an de monitorizare cu ajutorul unei brăţări electronice. Curtea de Casaţie a Franţei, cea mai înaltă jurisdicţie franceză, a respins miercuri recursul fostului preşedinte, pentru corupţie şi trafic de influenţă, făcând astfel definitivă condamnarea lui la un an de monitorizare cu ajutorul unei brăţări electronice, o premieră pentru un fost şef al statului francez, transmite AFP.
Această pedeapsă, care fusese suspendată până la decizia Curţii de Casaţie, devine acum aplicabilă, astfel încât Sarkozy va fi convocat în faţa unui judecător care va stabili termenii purtării brăţării electronice.
Nicolas Sarkozy „se va conforma, evident, sancţiunii pronunţate care este de acum definitivă”, a declarat pentru AFP avocatul său, Patrice Spinosi.
Însă, „în paralel, el va sesiza în săptămânile următoare Curtea Europeană (a Drepturilor Omului, CEDO), aşa cum este de acum în drept să o facă, pentru a obţine garantarea drepturilor pe care judecătorii francezi i-au negat-o”, a adăugat avocatul.
Această condamnare definitivă pronunţată de Curtea de Casaţie intervine cu puţin înainte ca Sarkozy să compară, începând din 6 ianuarie şi timp de patru luni, la Paris, într-un caz de suspiciuni de finanţare libiană a campaniei sale prezidenţiale din 2007.
În dosarul tranşat miercuri, Nicolas Sarkozy a fost condamnat în primă instanţă pe 1 martie 2021, apoi în apel pe 17 mai 2023, inclusiv la o interdicţie de 3 ani de a fi ales.
De fiecare dată, fostul preşedinte a fost găsit vinovat că a încheiat în 2014, împreună cu avocatul său de atunci, Thierry Herzog, un „pact de corupţie” cu Gilbert Azibert, înalt magistrat la Curtea de Casaţie, în schimbul unui post onorific în Monaco.
Scopul era ca Azibert să transmită informaţii şi să încerce să influenţeze în cazul unui recurs formulat de Sarkozy în afacerea Bettencourt, de donaţii acordate partidului de dreapta UMP de către moştenitoarea grupului L’Oréal, Liliane Bettencourt (decedată în 2017), şi în care justiţia a abandonat între timp urmărirea penală.
Clamându-şi încă de la început nevinovăţia, Sarkozy, Herzog şi Azibert au depus recursuri, asupra cărora s-a pronunţat miercuri Curtea de Casaţie.
În faţa acestei Curţi, care controlează aplicarea corectă a dreptului şi nu fondul dosarelor, avocaţii au contestat mai ales legalitatea ascultărilor aflate în centrul dosarului.
Avocatul Patrice Spinosi a invocat o hotărâre a CEDO de pe 16 iunie 2016, argumentând că „Nicolas Sarkozy nu poate fi condamnat penal pe baza unor discuţii pe care le-a avut cu avocatul său”, întrucât acestea nu pot fi „utilizate împotriva sa”.
În 2025, Curtea de Casaţie se va pronunţa asupra contestaţiei lui Sarkozy la condamnarea sa la un an de închisoare, dintre care şase luni cu executare, pentru cheltuieli excesive în campania prezidenţială pierdută din 2012.