Deficitele gemene sunt un semnal de alarmă economică pe care România nu și-l poate ignora mult timp, atrage atenția Victor Iancu, Partener și lider al departamentului de Strategie la EY România. Acestea se referă la simultaneitatea unui deficit bugetar și al unui deficit al balanței comerciale, două fenomene care pot fragiliza economia unei țări și care, din păcate, sunt tot mai vizibile în cazul României.
În termeni economici, deficitul bugetar apare atunci când cheltuielile guvernamentale depășesc veniturile, iar deficitul comercial apare atunci când importurile depășesc exporturile. Această dublă vulnerabilitate are implicații dezastruoase pentru stabilitatea economiei, având potențialul de a duce la o inflație mai mare, dobânzi ridicate, deprecierea monedei și chiar instabilitate socială și politică.
În ciuda riscurilor evidente, autoritățile nu par să perceapă pe deplin urgența acestor pericole, iar reacțiile sunt mult prea lente. Iancu subliniază că percepțiile eronate asupra datoriilor publice și apartenenței la Uniunea Europeană generează o stare de complacere. Datoria publică a României este relativ mică în comparație cu alte țări afectate de crize economice, iar apartenența la Uniunea Europeană creează iluzia unui „colac de salvare”. Însă această dependență de fonduri externe, inclusiv cele din PNRR, nu poate compensa vulnerabilitățile interne și întârzie implementarea unor reforme esențiale.
Un alt factor care contribuie la încetinirea reacțiilor este gândirea politico-economică pe termen scurt, orientată adesea spre câștiguri imediate, de obicei dictate de ciclurile electorale. Măsurile populiste, cum ar fi reducerile de impozite și creșterile salariale nesustenabile, pot stimula consumul pe termen scurt, dar agravează dezechilibrele structurale. Aceasta este o capcană care face ca deficitele gemene să persiste, iar economia să rămână vulnerabilă la șocuri externe.
De asemenea, creșterea economică din ultimul deceniu, alimentată în mare parte de consum, a mascat dezechilibrele structurale ale economiei. În ciuda unui trend pozitiv pe termen scurt, lipsa de investiții în sectoare esențiale și productivitatea scăzută continuă să reprezinte puncte slabe care pot afecta stabilitatea pe termen lung.
În fața acestor realități, România nu a trecut încă printr-o criză economică dramatică, ceea ce face ca pericolele asociate deficitelor gemene să fie percepute ca fiind îndepărtate. Cu toate acestea, riscul este ca întârzierea intervențiilor corective să crească doar costurile ulterioare ale ajustărilor economice.
Iancu subliniază importanța implementării unor reforme structurale urgente, care să reducă dependența de consum, să îmbunătățească productivitatea și să susțină dezvoltarea exporturilor. România trebuie să adopte o strategie pe termen lung, similară cu planurile naționale de dezvoltare din alte țări din regiune, precum Polonia și Ungaria, pentru a se asigura că nu va ajunge într-o criză economică majoră.
În concluzie, riscurile „deficitelor gemene” sunt mult mai mult decât o problemă tehnică sau pe termen lung, iar întârzierile în implementarea reformelor vor duce doar la o deteriorare a situației economice, iar costurile ajustărilor vor crește semnificativ. România trebuie să acționeze acum, înainte ca vulnerabilitățile economice să se transforme într-o criză iminentă.
Pentru mai multe detalii, va invitam sa vizitati stirea originala.
📈 ROBOTFX MetaTrader Expert Advisors and Indicators to maximize profits and minimize the risks