Reacția inițială a președintelui Vladimir Putin la realegerea lui Donald Trump a fost deschiderea pentru negocieri în vederea încetării războiului din Ucraina, informează Reuters. Putin ”vede contururile unui acord de pace”, spun cinci surse apropiate de Kremlin, citate de Reuters. Putin este deschis unui dialog despre încetarea focului cu Donald Trump, însă nu va renunța la teritoriile din estul Ucrainei – regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson.
Foarte important pentru Rusia va fi ca Ucraina să renunțe la ambițiile aderării la NATO. The Wall Street Journal a scris, luna aceasta, despre opțiunile lui Trump în ce privește războiul din Ucraina, iar toate variantele implicau înghețarea războiului, lucru care, din perspectiva Kievului, înseamnă ”cimentarea acaparării a 20% din teritoriul Ucrainei”. În plus, planul lui Trump mai prevede suspendarea procesului de aderare la NATO pentru următorii 20 de ani.
Acum, Reuters scrie că, ”cinci actuali și foști oficiali ruși spun că Kremlinul ar putea fi de a cord cu înghețarea conflictului de-a lungul liniei de contact actuale”. Se pare că Rusia nu este foarte interesată de o încetare pe termen scurt a focului, temându-se că astfel Ucraina va avea răgaz pentru a se reînarma. În plus, Putin a declarat că, ”dacă nu există neutralitate, este greu să ne imaginăm o relație de bună vecinătate între Rusia și Ucraina”. ”De ce? Pentru că asta ar însemna că Ucraina va fi mereu folosită ca o unealtă a altor puteri, în detrimentul intereselor Federației Ruse”.
”Putin a declarat că înghețarea conflictului nu va funcționa.”, a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. ”Iar autorizarea loviturilor asupra Rusiei cu rachete cu rază lungă este o escaladare foarte periculoasă din partea SUA”.
Relatarea Reuters mai arată că ”Rusia nu va tolera aderarea Ucrainei la NATO și nici prezența trupelor NATO pe teritoriul Ucrainei, însă este deschisă să discute despre garanțiile de Securitate pentru Kiev, spune cei cinci foști și actuali oficiali de la Kremlin. Alte concesii pe care Ucraina ar putea fi obligată să le facă sunt limitarea dimensiunii armatei ucrainene și garanții împotriva restricționării folosirii limbii ruse în Ucraina”.
Cel mai probabil, garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU: SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța.
Unul dintre oficialii ruși citați de Reuters prezintă un element fundamental al înțelegerii privind Ucraina, un element de care atârnă soarta negocierilor: ”Întrebarea este cum să evităm încheierea unui acord care, într-o zi, să atragă Occidentul într-o confruntare directă”.
Informațiile oferite de Reuters fac parte din același registru cu informațiile venite din Israel, cum că guvernul Netanyahu ar fi pregătit pentru un acord de încetare a ostilităților în Liban imediat ce Donald Trump va prelua mandatul, pentru a unge rotițele cooperării cu noua administrație a SUA. În cazul Israelului, se pune însă întrebarea dacă această cooperare cu SUA nu va presupune susținerea americană într-un război cu potențial devastator cu Iranul.
Însă, până la inaugurarea mandatului lui Trump mai sunt săptămâni bune, iar administrația Biden a autorizat folosirea rachetelor cu raza lungă de către regimul de la Kiev, pentru a lovi Rusia. Există însă limitări, iar ucrainenii nu sunt mulțumiți. Kiev Post citează un cetățean din Kiev: ”Rachetele americane vor putea fi folosite doar miercuri, după ploaie, când încep să zboare porcii”. Pe 20 noiembrie, președintele Volodimir Zelenski a respins o bună parte din condițiile Rusiei, așa cum au fost ele relatate de Reuters: ”Nu ne vom opri până când nu vom alunga ultimul soldat rus de pe teritoriul nostru – cel definit de frontierele de după căderea URSS, în 1991”.
La o zi după ce Reuters a publicat materialul în care oficiali anonimi de la Kremlin vorbeau despre deschiderea Rusiei pentru negocieri, a venit lovitura rusă asupra orașului ucrainean Dnipro, pentru care, potrivit autorităților ucrainene, a fost folosită pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală, cu mai multe focoase. Racheta Rubej RS26 are o rază de circa 7000 de km, poate lovi orice capitală europeana, dar nu este considerată cu adevărat o racheta intercontinentală. Ea poate transporta ogive nucleare. În atacul de joi, racheta a transportat încărcături convenționale.
”Folosirea acestor rachete sau a unor rachete cu adevărat intercontinentale într-un rol convențional nu are sens, pentru că au o precizie mică, iar costul este foarte mare”, spune Pavel Podvig, cercetător la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare. ”Însă această lovitură poate avea valoarea unui semnal”, spune Podvig.
Malcolm Davies, analist la Australian Strategic Policy Institute, a spus pentru CNN că lovitura cu o rachetă intercontinentală asupra Ucrainei este un mesaj pentru susținătorii vestici ai Kievului. El arată că escaladările din această săptămână, inclusiv autorizarea de către SUA a folosirii rachetelor cu rază lungă americane împotriva Rusiei și decizia similară a Londrei și Parisului, au dus la această ripostă a Moscovei.
La începutul acestei săptămâni, Vladimir Putin a coborât pragul folosirii armelor nucleare, modificând doctrina nucleară a Rusiei. ”Este limpede. Rușii au scos focoasele nucleare de pe o racheta intercontinentală și au lansat-o inertă sau cu un anumit exploziv convențional. Asta înseamnă că vor să transmită un mesaj. Ei spun Vestului «Uite, folosirea rachetelor StormShadow și ATACMS poate fi o provocare pentru interesele critice ale Rusiei». Și astfel rușii au încercat să intimideze Vestul, pentru a opri folosirea acestor arme”.