Mihai Eminescu a fost nu doar un geniu al poeziei, prozator, dramaturg și jurnalist, el poate fi considerat și un om al științei. El a reușit să aducă știința mai aproape de literatură, demonstrând că cele două domenii pot coexista și se pot îmbogăți reciproc. Eminescu a introdus în versurile sale noțiuni filosofice și concepte care fac referire la geneză și natura universului.
Asemenea noilor teorii științifice referitoare la nașterea universului, Mihai Eminescu a intuit în versurile sale teoria că totul este interconectat, similar modului în care câmpul Higgs interacționează cu particulele, a explicat pentru Agerpres prof. Serenella Liliana Dinu, din cadrul Colegiului Național ‘Mihai Eminescu’ Buzău.
‘Deși nu a avut cunoștințe despre fizica modernă, viziunea sa asupra existenței poate rezona cu întrebările fundamentale pe care le abordează fizica particulelor. Bosonul Higgs, ca simbol al materiei și al structurii universale, poate fi asociat cu viziunea lui Eminescu despre unitatea și interconexiunea tuturor lucrurilor. În acest sens, s-ar putea considera că Eminescu a intuit ideea că totul este interconectat, similar modului în care câmpul Higgs interacționează cu particulele pentru a le conferi masă. CERN, ca instituție de cercetare, se ocupă de explorarea celor mai fundamentale întrebări despre Univers. Această căutare a adevărului și a cunoașterii poate fi văzută ca un ecou al aspirațiilor lui Eminescu de a înțelege profunzimea existenței. În concluzie, deși nu există o legătură directă între Eminescu și bosonul Higgs în termeni științifici, există o fascinantă intersecție între filosofia sa și întrebările fundamentale pe care le ridică fizica modernă. Aceasta poate aduce o dimensiune poetică și simbolică discuției despre descoperirile științifice contemporane. Deci, legătura este mai mult una metaforică, subliniind complexitatea universului și căutarea răspunsurilor la întrebările fundamentale ale existenței, teme comune atât în știință, cât și în literatură’, mai spune sursa citată.
‘Bosonul Higgs este o particulă fundamentală prevăzută de modelul standard al fizicii particulelor, asociată cu câmpul Higgs, un câmp care umple întregul Univers. A fost propus pentru prima dată în anii 1960 de cercetătorul britanic Peter Higgs și alți oameni de știință. Această particulă este asociată cu câmpul Higgs, care conferă masă altor particule elementare, cum ar fi quarkurile și leptonele, printr-un mecanism numit ‘mecanismul Higgs’. Descoperirea sa a avut loc în 2012 la CERN, în cadrul acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC). Bosonul Higgs este esențial pentru modelul standard al fizicii particulelor, deoarece explică cum particulele fundamentale, cum ar fi electronii și quarcii, dobândesc masă. Câmpul Higgs interacționează cu particulele, conferindu-le masă. Fără acest câmp, particulele ar fi lipsite de masă și nu ar putea forma atomi, iar Universul așa cum îl cunoaștem nu ar exista…Această descoperire a fost crucială pentru validarea teoriei. Bosonul Higgs are o masă de aproximativ 125 GeV/c2² (2,2283274×10-25kg), ceea ce îl face relativ greu comparativ cu alte particule elementare. Este instabil și decăderea sa se produce foarte rapid. Descoperirea bosonului Higgs deschide noi direcții de cercetare în fizica fundamentală, inclusiv căutarea unor teorii mai avansate, cum ar fi teoria supersimetriei sau teoria unificării forțelor, inclusiv studii asupra materiei întunecate și a energiei întunecate’, a subliniat profesorul de fizică.
La data de 15 ianuarie 2025 se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet național, Mihai Eminescu, zi în care este sărbătorită Ziua Culturii Naționale.