Noul guvern Ciolacu se mai poate lăuda cu o lovitură și alte recorduri. După dezastrul ultimilor doi ani de împovărare a României, a căzut tot în picioare și se zbate să păstreze puterea și să consemneze alte performanțe demne de un Guinness Book. Pentru prima dată în istoria țării noastre, guvernul are un ministru care ar fi cel mai citat cercetător din lume. Tot Ciolacu, la cererea PNL, a instalat pe scaunul lui Spiru Haret un ministru „woke“ și a pus în fruntea instituției un academician cu o operă discutabilă, intitulată pompos „Psihologia Poporului Român”- Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală.
Lucrarea a apărut în mai multe ediții și lasă cititorul cu gura căscată și cu ochii mari încă de la prezentarea prețioasă. Iar la sfîrșitul volumului, „opera” are o sinteză (din care voi reproduce cîteva „concluzii” ale savantului) și un ghid orientativ pentru întrebările folosite în focus-grupuri, plus un interviu acordat unui ziarist și apărut în revista LaPunkt (!?) . Și care interviu ar putea fi inclus într-o carte a respectivului jurnalist, nu într-o lucrare cu pretenții științifice a unui academician. „Psihologia poporului român” are legătură cu interviul acordat de Daniel David în măsura în care autorul o ilustrează din plin la un eventual capitol despre ifose și superficialitate.
De acum încolo, guvernul Ciolacu poate pretinde că are habar de psihologia poporului român (dacă mai studiază cartea amintită încă vreo două decenii!) și chiar să transmită ministerelor, prefecturilor și comunelor indicații și interpretări. Cel mai citat om din lume poate da o mînă de ajutor și poate întoarce tot învățămîntul românesc cu roțile în sus.
În cartea sa, „savantul cel mai citat din lume” procedează la formularea unui „construct” (sistem teoretic ipotetic) după care adună date de prin cărți și cercetări și scoate repede o concluzie:
-„Despre profilul emoțional al românilor -Despre bunăstarea subiectivă la români- Concluzii: În general, românii au un nivel scăzut al fericirii ca satisfacție de viață. De asemenea, nici efectul pozitiv nu este crescut”
– ”Despre relațiile românilor-Despre relațiile de cuplu la români.
Concluzii generale și implicații: În cazul persoanelor căsătorite/aflate într-o relație, americanii au un scor mai mare la satisfacția în cuplu,iar românii la expresivitate și coeziune diadică, acestea fiind probabil elementele principale care mențin cuplurile în țările/culturile analizate. În cazul persoanelor divorțate, americanii au un scor mai mare la satisfacția diadică, iar românii la coeziunea diadică, amîndouă fiind însă mai scăzute decît în cazul persoanelor aflate într-o relație în cultura de referință…..”
Demonstrațiile lui Daniel David sunt complicate, contorsionate și formulate în termeni greu accesibili publicului larg, iar trimiterile la literatura de specialitate, mai ales americană, abundă și sunt necontrolabile. Pentru politician și pentru profesori, pentru nepsihologi și pentru cei fără experiență clinică, volumul lui Daniel David este nelecturabil. Merită să mai reproduc cîteva concluzii care pot da o imagine asupra „anvergurii” intelectuale a operei și a autorului:
-„Despre stilul de muncă la români: Americanii sunt mai intoleranți decît românii la piedici și amînări care pot afecta cursul unei acțiuni (cu mărimile efectului relevante practic/ecologic atît pentru bărbați, cît și pentru femei….”
-”Profilul psihologic de suprafață Concluzii: Românii au în principiu aceleași categorii psihologice de leadership ca și americanii…”
-„Despre personalitatea muncitorului român- Nu există diferențe semnificative practic/ecologic atunci cînd personalitatea romanilor și americanilor este evaluată în contextul muncii, de și există tendințele identificate în personalitatea românilor și cea a americanilor”.
-„Anxietatea la Romani- Nu există diferențe majore, importante clinic/ecologic între anxietatea romanilor și cea a americanilor. Se pare însă că anxitatea românilor, spre deosebire de cea a americanilor, crește cu vîrsta, probabil ca urmare a unei insecurități economice mai mari în România pentru vîrstele adulte mai înaintate”.
-„Depresia la români-Nu există diferențe majore importante clinic/ecologic între depresia românilor și cea a cetățenilor altor țări/culturi analizate (Germania,Japonia, Norvegia, Olanda Portugalia și Spania).
-„Românii și pacea- Așadar, românii se prezintă ca avînd un nivel mediu de dezangajament moral, manifestînd astfel o atitudine moderată față de pace. Au însă o dorință accentuată de a lupta pentru propria țară, dar nu susțin în număr mare ideea că războiul este un mijloc de a face dreptate”.
Cea mai mare parte a acestei cărți cu titlu prețios și cu multă informație clinică luată de prin alte cărți și îngrămădită fără discernămînt relevă, cum spune autorul, „aspectele psihologice prin referință la americani și/sau la țări/culturi democratice moderne”.
Nu ești democratic și modern, cu snobismul său american Daniel David nu te bagă în seamă.
De ce vrea el o universitate la Cluj după modelul și stilul american? Care-i concluzia muncii lui prin aceste clinici?
”Sub aspectul profilului cognitiv pentru sănătatea mintală, românii nu apar diferiți de americani”.
Oricum, cu sau fără statisticile, rapoarte, comparațiile și concluziile autorului, cu interviul și notele din anexe, opera lui David l-ar putea răsuci în mormînt pe Constantin Rădulescu Motru cu a sa „Psihologie a poporului român” din 1937.
O fi Daniel David ultracitat pe nu știu unde, o fi el cunoscut pentru declarații televizate, pentru interviuri pe net, pentru formulări șocante (cipurile din creier din viitorul imediat) și pentru sprijinul acordat catedrei de Studii a Securității. O fi el un descurcăreț psiholog clinician, hîrșit prin spitale (americane!), un bun chibiț la comentat orice pe la tv, dar savant cu adevărat încă nu-i. De altfel, academicianul David, ca și rectorul UBB care l-a precedat (profesorul Ioan Aurel Pop), este marcat de interesul pentru studiile de securitate și informații. Amîndoi au fost preocupați de domeniu, drept pentru care UBB a și dat un președinte al Academiei Române (la schimb, l-a primit la catedră și pe Florian Coldea) și i-a deschis ușile de academician și lui Daniel David. Ba l-a și transformat într-un interlocutor de vază al lui Eduard Hellvig (pe care l-a și onorat cu o diplomă) pe vremea cînd acesta gîndea în fruntea SRI. Dacă mai luăm în calcul traseul profesorului clujean Adrian Ivan, ajuns rector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (un acuzat de plagiat) și legăturile cu statul paralel ale sociologului Vasile Dîncu, avem o imagine mai clară a culiselor de direcție a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca. De altfel, într-un interviu acordat unui site, tînărul academician de la Cluj-Napoca avea să declare (după ce doi ani consecutivi în care universitatea pe care o conducea a zburat din rîndul celor 1000 de universități incluse în topul Shanghai, unde la un moment dat era pe locul 600):
”Este nevoie și de universități mai bine finanțate în celelalte orașe unde există deja universități comprehensive, construite astfel mai ales după perioada comunistă, care pot avea o șansă în rankingurile internaționale. Aici insist însă să punctez din nou că nu toate universitățile trebuie să fie „world-class / research-intensive”, țintind rankinguri internaționale! Țara are nevoie și de universități locale/regionale/naționale de excelență (…)”
Cel mai tînăr academician ajuns ministru, cu talent de ghicitoare, cel mai citat om din lume vrea să facă la Cluj o universitate de top după modelul american. Mai ales că el deține și rețeta fericirii:
„Vreți să fiți fericiți? Noi, deja, prin sute de studii, avem rețeta. Și rețeta fericirii este foarte clară. Primul element pentru a fi fericiți: definiți-vă setul valoric, faceți lucruri congruente cu ele. Veți avea sentimentul unei vieți cu sens și semnificație. Doi: iarăși studiile de psihologie arată că dacă vă găsiți acele trei – cinci puncte tari pe care le aveți ca persoană, și faceți lucruri congruente cu ele, apare sentimentul psihologic de viață bună.
Și trei, care sunt comportamentele care vă produc plăcere. Eu tot timpul am recomandat o listă de șapte, până la zece comportamente. Fericirea implică toate cele trei comportamente: viața cu sens și semnificație, viață bună și viață plăcută. Altfel poți să cauți fericirea în viață, nu o vei găsi niciodată, și vei muri căutând-o”.
Modelul american anunțat de Daniel David este deja în lucru și chiar prinde contur. Soția lui, Oana Alexandra David, împreună cu un colectiv a redactat primul „Ghid de egalitate de gen” din universitățile românești pe care soțul, domnul rector David l-a și semnat în data de 30.09.2021.
Cum va semăna viața universitară de la UBB cu cea din America, nu cu cea de la Moscova? Simplu! Conform Ghidului de egalitate din care citez (la capitolul Coordonate Aplicative, subcapitolul: „Documentarea, monitorizarea și raportarea periodică privind evoluția realizării egalității de gen”) pagina 16:
„Se urmărește prelucrarea datelor și raportări periodice despre
- distribuția pe gen a angajaților (administrativ, cercetare, didactic) diferențiat pe facultăți, unități de cercetare, Direcții Administrative
- distribuția pe gen a ocupării funcțiilor de conducere (la nivel de universitate, facultăți, Unități de cercetare, direcții administrative) împreună cu aplicațiile pentru pozițiile respective.
- distribuția pe gen a candidaturilor pentru posturile scoase la conscurs (administraticv, cercetare, didactic) respectiv a ocupării ulterioare a acestora.
- Situația pe gen în ceea ce privește avansarea în carieră și salarizarea
- Situația comparativă pe gen a indicatorilor de competitivitate și excelență academnică
c. dezvoltarea unei proceduri de informare periodică a diferitelor niveluri de conducere și a angajaților din cadrul universității (rectorat,direxctori de Unități de Cercetare), decani, directori de departamente) DESPRE STAREA DE FAPT ȘI TENDINȚELE DE EVOLUȚIE A SITUAȚIEI EGALITĂȚII DE GEN”
3. Progresul privind documentare,monitorizarea și raportarea periodică în legătură cu evoluția realizării egalității de gen va putea fi monitorizat în baza indicatorilor”.
Chiar și personajele lui George Orwell sau șefii de cadre de la CC al PCR și oamenii Securității din fabrici și uzine ar fi rămas cu gura căscată. Și-ar fi dat seama că sunt niște dulci copii și că au pierdut trenul cu accelerarea procesului de formare a omului nou.
Din psiholog clinician (adică la marginea patului) prin America, Daniel David a ajuns profesor la Cluj, rector la UBB, prieten cu Eduard Hellvig, academician și, pompat de liberali, ministru în guvernul Ciolacu. Culmea, acum se pregătește și de dezlegarea prezidențialelor priponite de CCR și de Klaus Iohannis.
Prea le zice cu dus și întors:
„S-a mai discutat despre implicarea mea și în timpul alegerilor parlamentare și a alegerilor locale. Probabil, am fost unul din cei foarte activi în această perioadă. N-am spus nici da, nici nu, nu m-am autopropus, nu m-am implicat, nu spun nici acum «Da», aștept acele analize de care spuneam”.
Oare cine s-o fi gîndit că ăl mai citat (nu citit!) om din lume o fi bun de președinte al României imediat după ce ăl mai tăcut din Europa o șterge la Sibiu sau în Germania?