Cu toate măsurile anunțate până acum, e clar că veniturile vor fi afectate, ceea ce îi va obliga românii la economii drastice.
Consumul de covrigi, aluzie la ocupația anterioară a premierului Cioacu, autorul situației de facto, ar fi o metaforă, dacă ne uităm la ce preț a ajuns covrigul.
„2025 se anunță a fi anul covrigului. La cum arată 2025 din punct de vedere financiar, pentru mulți dintre români va fi anul în care vor mânca mai mulți covrigi ca niciodată. Înghețarea salariilor și a pensiilor, a alocațiilor pentru copii și a celorlalte forme de susținere pentru cei vulnerabili – măsuri specifice unei țări din lumea a treia, nicidecum unei economii europene – vor face ca puterea de cumpărare a oamenilor să continue să scadă pe fondul inflației care se va menține, în acest an, peste 5%,” a declarat Negrescu.
„Lună de lună, pas cu pas, oamenii vor simți cum banii nu le mai ajung și cum viața lor devine mai scumpă. Și vor ajunge la covrigi, ca în anii ’90”, precizează acesta.
Plafonările la energie, gaze și alimente de bază sunt, spune Negrescu, ineficiente, ele nu vor schimba situația românilor. Deficitul bugetar va fi, așadar, acoperit prin măsuri fiscale dure, arată economistul.
„Vor continua să crească taxele. La asta s-au dovedit cei mai inventivi. După reintroducerea taxei pe stâlp, o aberație economică demnă de o țară bananieră, vor urma taxe mai mari pe muncă și pe consum,” a precizat Negrescu.
Se schimbă TVA, dar și modul de impozitare a salariilor
„De exemplu, de la IT-iști statul va aduna, lunar, un plus de 30 de milioane de euro, adică cam 300 de milioane pe an. Suma e infimă raportată la dimensiunea deficitului bugetar record, de peste 30 de miliarde de euro. Probabil și IT-iștii, în ritmul ăsta, vor ajunge la covrigi”, mai spune economistul.
„Într-o economie sufocată de taxe, de impozite, de lipsa de predictibilitate fiscală, de scăderea consumului, a investițiilor și de blocajul financiar, un singur sector va dudui, probabil, în 2025. Cel al producției de covrigi”, arată Negrescu.