În ultimele zile de mandat, administrația Biden a impus un nou pachet de sancțiuni împotriva exporturilor de petrol ale Rusiei. Au fost vizate mari companii petroliere, dar și așa-numita ”flota din umbră” a Rusiei – vase care navighează sub o mulțime de pavilioane, vase dintre unele sunt în condiții buna de funcționare, însă altele sunt foarte vechi, vase care tranzitează nestingherite prin zone precum Canalul Suez sau Canalul Panama, prin strâmtorile daneze. Pe 26 decembrie, o navă sub pavilionul Insulelor Cook a fost oprită de garda de coasta finlandeză, fiind suspectată că ar fi avariat un cablu de date submarin care este vital pentru Estonia.
Reuters scrie că sancțiunile impuse de administrația Biden au avut o consecință imediată – 65 de nave din flota din umbră a Rusiei au rămas la ancoră în diferite colțuri ale lumii. Aceste nave ocolesc sistemul de asigurări a transportului (în mare parte de companii din Marea Britanie și paradisurile fiscale britanice). Pe lângă sancțiunile SUA, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Polonia, Finlanda si Estonia au declarat că vor începe să verifice documentele vaselor care trec prin Golful Finic și prin strâmtorile daneze. Premierul Estoniei a declarat că, dacă navele nu cooperează, vor fi luate alte măsuri, ar putea fi trecute pe o listă neagra și ar putea fi abordate de vasele gărzii de coastă.
Problema este că asemenea măsuri sunt specifice unei stări de război, un război care în acest moment, la nivel oficial, se duce doar între Ucraina și Rusia. În timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, aliații au abordat deseori nave comerciale germane, japoneze si italiene, au preluat controlul asupra lor sau le-au scufundat. Situația este diferită acum, întrucât nu există stare de război între Vest și Rusia. În plus, un document CIA din 1999 desecretizat arată că este interzisă interceptarea în strâmtorile daneze ale navelor dinspre sau spre Rusia.
Flota din umbră a Rusiei este estimată la circa 1.100 de nave de marfă de toate tipurile. Blocarea a 65 de nave nu reprezintă un impediment foarte mare pentru comerțul rus care încalcă sancțiunile vestice. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aceste măsuri ale administrației Biden vor bloca anumite rute ale comerțului cu hidrocarburi, însă Rusia va recurge la rute alternative. Singurul efect va fi doar creșterea prețului petrolului și perturbarea pieței internaționale a petrolului, spune Peskov. Oficialul rus mai consideră că noile sancțiuni urmăresc să creeze o situație cât mai dificilă pentru administrația Trump în raport cu Rusia.
Economistul Paul Craig Roberts, fost oficial în administrația Reagan, considera că, dacă vor fi aplicate strict, noile sancțiuni vor avea efecte negative în special asupra consumatorilor din Vest, care vor suferi de pe urma creșterii globale a prețului petrolului. Rusia va beneficia de pe urma acestei creșteri.
„Rușii pot sa exporte petrol oriunde și oricui doresc. Ultimul lucru de care au nevoie rușii sunt asigurările pentru tancurile lor petroliere. Asigurarea se poate face prin însoțirea navelor de către submarine ruse sau, mai ieftin, prin informații prin satelit care să servească la potențiala lansare a unei rachete hipersonice împotriva oricărei amenințări”.
Cât privește celelalte tipuri de sancțiuni, o uriașă parte a acestora sunt total ineficiente. Nu mai puțin de 92% din sancțiunile impuse de Marea Britanie, spre exemplu, vizează persoane fizice din Rusia care nu au fost vreodată în Marea Britanie și nici nu dețin active in Marea Britanie. O analiza realizata de thint-tank-ul Responsible Statecraft arată că 16.000 de sancțiuni impuse de Vest pot fi anulate oricând, pentru că nu au niciun efect asupra Rusiei. Sancțiunile privind iahturile oligarhilor ruși sau pe președintele Putin sunt ridicole, dacă este să privim întregul tablou al conflictului prin interpuși din Ucraina.
Există însă un nucleu dur al sancțiunilor care pot avea efecte importante asupra economiei ruse. Sunt sancțiunile care pleacă de la transformarea dolarului într-o arma, pornind de la statul său de valută de rezervă a lumii. Rusia a fost expusa la acest tip de sancțiuni. ”O țară care își ține rezervele sub forma de obligațiuni americane riscă confiscarea lor de către Washington, lăsând țara fără rezerve. Asta a făcut guvernatoarea băncii centrale a Rusiei. Acceptarea pasivă a solicitărilor americane îmbracă și alte forme. Este extraordinar faptul că Rusia și China vând încă Americii o serie de minerale strategice. O țară care se gândește la suveranitatea ei nu ar păstra rezervele în acest fel. Ar vinde obligațiunile unei puteri potențial ostile și le-ar transforma în aur, pe care l-ar păstra în țară, nu la Federal Reserve. Sunt indicii acum că Washingtonul încearcă să spargă grupul BRICS prin sancțiuni. Se pleacă de la ideea că țările Sudului Global se vor supune Statelor Unite. Aceste țări ar putea spune Washingtonului că resping ideea ca SUA să controleze ceea ce ele pot vinde sau cumpăra. Experții politicii externe americane nu au luat niciodată în calcul un asemenea scenariu. De ce guvernele se spun controlului SUA? Suspiciunea mea este că Washingtonul deține aceste guverne. La Pentagon, un înalt oficial prezidențial îmi spunea: ”Le dăm oficialilor din guvernele străine sacoșe cu bani. Noi îi cumpărăm. Ei ne ascultă”.