Datoria Primăriei Capitalei către ELCEN este în prezent de 1,4 miliarde lei, iar în luna aprilie nu a fost plătit niciun leu, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, directorul general al Electrocentrale București, Claudiu Crețu.
‘Voi vorbi strict cifre, ca să înțelegem situația în care ne aflăm astăzi. Și de ce astăzi? Luna aprilie este un moment inedit. În luna aprilie 2025, Primăria Municipiului București, pe data de 7 aprilie, pentru că plățile se fac în data de 7 a fiecărei luni, nu a plătit niciun leu. Avem un grafic cu plățile pe fiecare an. În 2020 – 300 de milioane, apoi 600 milioane lei, în 2022 a fost un vârf de 1,2 miliarde, apoi au început să scadă, în 2023 – 900 milioane, 2024 – 800. S-a plătit cu țărâita, dar în fiecare lună veneau ceva bani. În luna aprilie, sub perdeaua de fum a campaniei electorale sau nu știu din ce alt motiv, zero lei. Zero. Datoria astăzi este de 1,4 miliarde de lei’, a explicat Crețu.
Potrivit datelor prezentate de acesta, în ianuarie 2020 datoria către ELCEN era de 169 de milioane de lei, în 2021 a ajuns la 243 de milioane lei, în 2022 la 639 de milioane și în 2023 la 931 de milioane lei.
‘În 2024 am sărit de miliard, 1,005 miliarde lei. 1 ianuarie 2025 – 1,3 miliarde. Astăzi, 1,4 miliarde. Sunt cifre, matematică, nu povești… Deci, datoria către ELCEN a crescut, iar în luna aprilie zero (plăți). Către ce ne îndreptăm? Spun asta pentru că noi acum suntem în perioada în care urmează reparații, urmează revizii. Trebuie să pregătim aceste CET-uri pentru sezonul viitor de iarnă. Trebuie să cumpărăm gaze pentru a le depozita. De astăzi, de ieri, noi pregătim sezonul viitor. Există o certitudine: în noiembrie 2025 va veni frigul. Aceasta este o certitudine. Trebuie să ne pregătim, avem nevoie de bani pentru reparații, avem nevoie de bani pentru gaze, avem nevoie de bani pentru salariile oamenilor care lucrează aici, iar Primăria, în luna aprilie, zero lei. Aceste 1,4 miliarde din ce se compun? Plată subvenție Primărie, care astăzi este undeva la vreo 600 de milioane și până acum 2-3 luni Primăria măcar plătea partea asta de subvenție, iar restul pierderi. Pentru pierderi, în 2023 s-au plătit 336 de milioane. În septembrie 2023, primarul general a spus că în două luni de zile, până în decembrie 2023, va face un audit ca să plătească restul de pierderi. Din decembrie 2023, și dumneavoastră și noi întrebăm pe toate căile când se face acel audit. Până astăzi, nimic. Nici măcar nu e prevăzut de lege. Când se plătesc pierderile? Liniște. E un an și jumătate de atunci’, a precizat Claudiu Crețu.
Acesta a subliniat că media pierderilor în rețeaua de termoficare este de circa 2.200 tone/oră, în ușoară scădere în 2022 -2023.
‘Deci, este nevoie într-adevăr și suntem curioși și noi să vedem acel grafic de implementare, de modernizare a conductelor pe bani europeni. Au trecut 2 ani jumate de când s-a semnat. Ar fi trebuit să fie la 50 sau peste 50%. Nu e. Vă spun sigur, sigur că nu este’, a punctat Crețu.
La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că 2.192 tone de apă fierbinte se scurg în fiecare oră prin rețeaua de termoficare a Capitalei, ca printr-o sită.
‘Probabil l-ați mai auzit pe domnul Nicușor Dan spunând: am redus pierderile, s-a lucrat, am luat banii europeni. Uitați-vă, sunt șantiere întregi cu țevi care ruginesc la suprafață! (…) Problema este că nu se vede nimic. Gândiți -vă că 2.000 de tone pe oră, 2.192 de tone de apă fierbinte în fiecare oră se scurg prin rețeaua de termoficare a Bucureștiului ca printr-o sită. Dacă un om bea 2 litri de apă pe zi, înseamnă că într-o oră e cât bea jumătate de București într-un zi. Ca să aveți un termen de comparație’, a afirmat Burduja.
Acesta a semnalat că Ministerul Energiei, încă de anul trecut, ‘se roagă de Primăria Generală’ să depună un proiect pe bani nerambursabili din Fondul pentru Modernizare.
‘E singurul UAT eligibil din țară care mai poate depune. A depus, după multe insistențe, dacă vă amintiți, în campania la locale, proiecte neeligibile declarate astfel de consultanții externi. Încă îl așteptăm pe domnul Nicușor Dan, dar așteptam probabil degeaba până pe 4 mai, 5 mai, când se termină filmul dânsului – Cotroceniul – și, probabil o să revină în Primărie și, cine știe când, ne-om trezi și cu o aplicație eligibilă să ia niște bani europeni să le reabiliteze. Nu e o sumă mare pentru dânsul, vreo 100 milioane de euro, așa’, a punctat Burduja.
Totodată, ministrul a reiterat că trei CET-uri din București urmează a fi modernizate cu fonduri europene, dar există riscul să piardă acești bani pentru că ELCEN nu poate obține cofinanțare din cauza datoriilor pe care trebuie să le recupereze de la Termoenergetica.
‘Aceste CET-uri au obținut prin Ministerul Energiei bani gratis, 361 de milioane de euro. Am avut apel pentru modernizarea CET-urilor. Tot bugetul apelului a fost consumat de București. Trei CET-uri: Progresu, Sud, Grozăvești. Asta înseamnă că, odată cu demararea acestor proiecte, odată cu finalizarea lor, bucureștenii vor plăti întreținerea la jumătate. Deci, costul gigacaloriei în București este cam de trei ori cât în Oradea, de două ori și jumătate. Acolo e un sistem modernizat, iar ELCEN a demarat licitație, dar se va bloca în momentul în care va trebui să-și ia cofinanțare, pentru că nicio bancă nu vine să-ți dea bani când tu ai de încasat 1,4 miliarde de lei. Gândiți-vă ce înseamnă suma asta în contextul în care au și salarii de plătit, și mentenanță, și lucrări, și gazul, bineînțeles, și așa mai departe. Îl rugăm frumos pe domnul Nicușor Dan și îi stăm la dispoziție oricând vrea, ziua, noaptea, când vrea dânsul, să ne vedem, să găsim soluții, să putem demara aceste proiecte, astfel încât în 3-4 ani bucureștenii să aibă facturile la întreținere la jumătate. (…) Din păcate, adevărul trebuie spus, că ne place sau nu, că-i place domnului Nicușor Dan – cel mai probabil nu-i place – dar atunci când ai Termoenergetica și-ți intră în insolvență îți periclitează tot planul de fuziune pe care l-am pus la punct, când ai 1,4 miliarde de lei datorie și nu poți să-ți faci proiecte de 361 milioane de euro bani europeni, când ai o Capitală care este practic în colaps financiar…’, a conchis ministrul Energiei