Această știre este una suprinzătoare pentru că, din ce știm acum, statul român are prin lege drept de preempțiune la achiziția acestui gaz și, doar dacă nu dorește anumite cantități, consorțiul Petrom-Romgaz le poate vinde. Nu cunoaștem așadar, la acest moment, dacă OMV, ca patron al Petrom și operator de proiect Neptun Deep, a avut discuții cu statul român, pentru a vedea ce cantități ar fi disponibile pentru vânzare la export, sau, pur și simplu a trecut peste orice și a încheiat contractul cu nemții. Ministru Energiei Sebastian Burduja nu s-a pronunțat încă pe acest subiect.
Vedem acum ce a însemnat cedarea de către Romgaz către Petrom a statutlui de operator de proiect. Când Romgaz a cumpărat, acum doi ani, partea Exxon din proiectul Neptun Deep, nu a preluat și statutul de operator, pe care îl dețineau americanii. Pe motiv că nu are experiență în forajul deepwater, conducerea Romgaz numită de Ministerul Energiei, ca for tutelar, a cedat operarea proiectului. OMV Petrom are însă tot atâta experiență la forajul deepwater ca și Romgaz, adică 0. În realitate, sunt doar câteva companii în lume care pot face așa ceva iar unele au fost chiar angajate de Petrom pentru Marea Neagră, așa cum sunt SAIPEM sau Transocean. Însă, ce e cert e că Romgaz, și prin Romgaz, statul român, nu deține operarea de proiect. Operatorul este cel mai important în așa ceva, pentru că el rulează banii și încheie contractele și are prima decizie și la vânzarea gazului.
Extragerea gazului din Neptun Deep este prevăzută pentru 2027, în Marea Neagră fiind o resursă estimată la 100 miliarde de metri cubi, adică 10 ani de consum al României. În primii doi ani, producția anuală ar urma să fie de 4 și 5 miliarde metri cubi, urmând să ajungă la plafon la circa 7 miliarde de metri cubi. În aceste condiții, contractul OMV cu Uniper ar viza între 15 și 20% din tot gazului Mării Negre.