Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Muzeul Universității din București a pregătit o nouă expoziție de excepție la finele lunii decembrie. Aceasta aduce în fața vizitatorului o incursiune inedită în istoricul Universității din București cu prilejul aniversării a 160 de ani de la înființare.
Întreg conceptul are ca scop valorificarea și reconstituirea celor 160 de ani de învățământ superior în spațiul românesc prin expunerea unor obiecte inedite aflate spre păstrare în colecțiile celor două instituții partenere, și care stau mărturie integrării profunde a comunității universitare în țesutul urban. Au fost incluse elemente vizuale, precum cărți poștale reprezentând Universitatea din București în diverse etape, de la fondare și până în contemporaneitate, sau timbre dedicate construcției Palatului Facultății de Drept, una dintre cele mai vechi facultăți ale Universității din București, cu o bogată tradiție în cadrul învățământului juridic.
Și cum o instituție nu poate funcționa fără oameni, expoziția spune povestea Universității prin intermediul oamenilor săi, a marilor profesori care s-au implicat activ în procesul educațional și în conturarea unei instituții de prestigiu, jucând un rol esențial în ceea ce privește fundamentul învățământului superior în România. Acești profesori au făcut mai mult decât să educe „mințile tinere”, astfel că în afara orelor de curs și a seminariilor îi regăsim în mijlocul comunității bucureștene, fiind onorați prin diverse evenimente festive, instituirea unor premii sau burse care să le poarte numele, ridicarea unor monumente și statui, ori redenumirea unor străzi în memoria lor. Așadar vedem omul și comunitatea, vedem profesorul și studenții săi, și nu în ultimul rând vedem modul în care sunt respectați și apreciați.
De cele mai multe ori respectul și admirația față de profesorii Universității din București a constat și în acordarea unor decorații precum Ordinul Corona României primit de Constantin Miculescu, sau a medaliilor ori plachetelor, oferite în timpul vieții, cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani sau a aniversării a 25 de ani de profesorat. Astfel de piese au fost lucrate în ateliere de prestigiu din Occident, recunoscute pentru înalta calitate și excelenta execuție. Printre acestea regăsim totuși și piese semnate de artiști români precum Frederic Storck sau Ion Jalea.
Medalie Nicolae IorgaDe asemenea, am dorit să conturăm și o imagine de ansamblu asupra locuinței profesorului care adeseori devenea extensia catedrei. În general aceștia aveau case proprii în oraș, fie au fost achiziționate de la cei care le-au ridicat anterior, fie au fost construite în urma colaborării cu arhitecții vremii. Prin așezarea pe harta orașului a adreselor profesorilor care activau în cadrul Universității din București, am încercat să urmărim traseul parcurs în fiecare zi de la locuința proprie la cursuri, spre spital sau laborator în cazul profesorilor din cadrul Facultății de Medicină, sau spre Academia Română ori sediul diverselor societăți științifice și culturale din care făceau parte.
Poveștile spuse prin intermediul expoziției noastre se intersectează și dialoghează, prin urmare cea legată de viața studenților nu putea lipsi. Am reîntregit informațiile privitoare la studenți, o componentă primordială a vieții universitare, cu o galerie de imagini care dezvăluie o radiografie a situației căminelor studențești din perioada interbelică. Prin intermediul acestora am încercat să aducem în atenția vizitatorilor aspecte mai puțin cunoscute precum nemulțumirile studenților exprimate adeseori în greve.
Expoziția noastră are și o componentă interactivă, astfel prin utilizarea codurilor QR vizitatorul are posibilitatea de a accesa panourile expoziției pe site-ul Muzeului Universității din București, privind astfel în detaliu imaginile utilizate în cadrul expunerii.
Acestea sunt numai câteva fragmente din istoricul Universității din București pe care vă invităm să îl descoperiți în cadrul expoziției, deschise spre vizitare în perioada 18 decembrie 2024-31 martie 2025, la Palatul Suțu.
Dr. Adriana Roșca, Muzeul Municipiului București