Instituția recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict. De asemenea, Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate, se precizează într-un comunicat.
Recomandările au fost formulate cu prilejul unui audit al performanței privind situația adăposturilor de protecție civilă, desfășurat pe parcursul anului trecut și care a vizat perioada 2021-2023. Misiunea de audit a evaluat măsura în care:
Au fost colectate date de la entități ale administrației publice centrale1, locale2 și din mediul universitar3.
Adăpostirea, ca parte componentă a protecției civile în România, este insuficient reglementată, iar legislația existentă trebuie adaptată contextului actual, menționează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populației și nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populației în astfel de situații excepționale.
În prezent, nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situații, întrucât cele mai multe autorități publice locale nu au inventariat spațiile de adăpostire.
Reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor `70. Întrucât nu au existat situații de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spațiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire.
În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2543 sunt neoperaționale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990.
Instituția de control abilitată pentru verificarea respectării normelor și instrucțiunilor privind adăposturile de protecție civilă din România este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Inspectoratul este abilitat să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât și adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate și a autorizațiilor de construcție emise.
Potrivit raportului de audit, reprezentanții ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfășurate, că aplicarea amenzilor pentru deficiențele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcția de noi adăposturi să respecte în totalitate legislația și să solicite la recepția finală a lucrării și autorizarea pentru construcția adăpostului de protecție civilă, așa cum a fost prevăzut în documentația tehnică și în avizul acordat inițial.
Raportul de audit al performanței ”Adăposturile de protecție civilă între realitate și necesitate” poate fi accesat pe site-ul nostru www.curteadeconturi.ro