După ce Avertisment.net a făcut cunoscut faptul că problemele penale ale candidatei USR la Președinția României, Elena Valerica Lasconi, au intrat în atenția Parchetului European EPPO (procurorii anchetează posibile fraude, deturnări de fonduri în proiectul „Dezvoltarea locală în zonele urbane marginalizate din municipiul Câmpulung – POCU/717/5/1/155642″, finanțat din fonduri europene nerambursabile), mașina de spălat useristă s-a pus în mișcare. Uitând parcă de sloganul „fără penali” vânturat în ochii poporului cu ani în urmă, USR încearcă acum, din răsputeri, să acopere urmele lăsate de ingineriile financiare profitabile cu bani europeni, derulate la Primăria Câmpulung Muscel sub conducerea șefei USR. Astfel, trolii mass-media au indus ideea că anchetele procurorilor români și europeni ar fi mai degrabă niște „dosare de campanie”, deschise pentru a compromite candidatura șefei useriste. În lipsa informațiilor despre anchete, unii comentatori afirmă că anchetele deschise de magistrați se referă la activitățile infracționale ale firmelor partenere ale primăriei Câmpulung, în proiectele fraudate, nu la Elena Lasconi, primar care are calitatea de ordonator principal de credite.
1785/P/2024
Vorbim despre dosare, nu despre un dosar și despre magistrații români, pentru că, recent, am intrat în posesia unui nou dosar deschis, de această data de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung. Lucrarea cu nr. 1785/P/2024 a fost deschisă la sesizarea Inspectoratului de Stat în Construcții care reclama lipsa unei autorizații de construire pentru „pentru lucrările de montare a bolarzilor retractabili la intersecțiile cu străzile adiacente Bulevardului Pardon (…) executate fără autorizație de construire”, în condițiile în care zona este declarată monument istoric de excepțională valoare pentru istoria țării. Nu intrăm în amănunte pentru că le puteți găsi în presa locală și în ziarele on-line naționale, care au scris sute de articole despre acest subiect în ultimii doi ani. Potrivit presei argeșene, inspectorii de construcții au raportat nereguli încă din anul 2022 ( bolarzii retractabili instalați pe drumul european E 574 nu erau prevăzuți în documentația tehnică autorizată pentru lucrările de reabilitare a bulevardului Pardon din centrul orașului Câmpulung Muscel), dar din motive necunoscute au sesizat autoritățile mult mai târziu. Din aceleași motive, nelucidate, procurorii câmpulungeni nu au înaintat încă dosarul către Direcția Națională Anticorupție, care ar trebui să o cerceteze pe primărița Lasconi, în calitate de ordonator de credite.
Dosar nou la DNA pentru deturnare de fonduri
La sfârșitul lunii octombrie a.c., Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată de un cetățean cu privire la fraudarea unor fonduri alocate lucrărilor de reabilitare a unor străzi din municipiul Câmpulung Muscel, pentru care guvernul a alocat 7 milioane de lei cu titlul de ajutor de stat. În anul 2021, Parlamentul României, prin Anexa 7/03 la Legea Bugetului de stat pe anul 2021, nr. 15/2021, a aprobat pentru municipiul Câmpulung suma de 7000.000 RON pentru finanțarea obiectivului „Reabilitarea străzii Negru Vodă și strada Republicii de la intersecția strada Poenaru Bordea până la strada Petre Zamfirescu„. Autorul sesizării susține că, Elena Lasconi, în calitate de conducător al UAT Câmpulung și de ordonator principal de credite, ar fi deturnat jumătate din suma alocată, lucrările finanțate de guvern, fiind realizate în proporție de 50%. Omul susține că a sesizat frauda către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, încă din anul 2023, dar ancheta acestora s-a lăsat așteptată.
Semnatarul sesizării pe care o punem la dispoziția dvs. integral care s-a constituit parte civilă cu suma de 100 de lei, menționează :
” Această situație a fost generată de :
– acordarea tuturor lucrărilor mari de construcții montaj din Câmpulung unei singure firme sau grup de firme, aparținând aceleeași familii; când zecile de milioane de lei, în perioada unui mandat de primar, sunt direcționate către o singură persoană care deține mai multe firme de construcții, nu mai poate fi vorba de o competiție reală și transparentă, ci de un grup infracțional ;
– licitarea la o sumă mai mică, cîștigarea contractului și supraevaluarea ulterioară a devizelor de lucrări;
– aprobarea plăților devizelor supraevaluate, în mod asumat și vădit ilegal, de către ordonatorul principal de credite, respectiv primarul municipiului;
– nerespectarea proiectului aprobat și executarea de lucrări suplimentare fără autorizație de construire al căror cost este, desigur, neeligibil.”
Vezi