Crearea Domeniilor Regale, adevărate „centre model, pentru transformarea agriculturii într-un mare stimulent al creşterii economice”, a fost evidențiată joi de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
„Din banii obţinuţi, Casa Regală a finanţat şcoli, teatre, biblioteci săteşti, cărţi şi broşuri, prin mijlocirea fundaţiilor adiacente. De la înfiinţare, pentru lungă perioadă de timp, până în 1913, funcţia de administrator al Domeniilor Coroanei a fost deţinută de un mare jurist şi silvicultor român, Ioan Kalinderu. Să ne amintim şi de el, de rolul lui. Deşi ar fi putut rămâne doar o podgorie a Casei Regale, Domeniul de la Segarcea a funcţionat pentru peste două decenii ca o, citez, şcoală de viţă de vie, pepinieră pentru cultivarea şi salvarea soiurilor nobile de struguri, mai ales după ce o nouă epidemie de filoxeră distrusese aproape două treimi din viile Europei”, a spus Pop, la un eveniment dedicat împlinirii a 140 de ani de la crearea Domeniilor Coroanei de către Regele Carol I, desfăşurat Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.
El a amintit constituirea, în 1906, unei „crame model, o bijuterie care îmbina cele mai avansate tehnologii ale timpului deopotrivă în sectorul de construcţie a clădirii şi în sectorul de vinificare, prin utilizarea forţei de gravitaţie în obţinerea vinului de cea mai înaltă calitate”, trecând în revistă realizările cramei, până la primirea recunoaşterii internaţionale, de către vinurile de la Segarcea, în 1936, la Concursul de Vinuri de la Paris, care a fost un fel de prolog al Expoziţiei Universale din 1937.
Preşedintele Academiei a vorbit şi despre „nenorocirea din 1947 – 1948”, când Domeniile Coroanei, asemenea multor alte instituţii, au fost naţionalizate de comunişti.
„După abdicarea Regelui (Mihai I n.r.) şi abolirea forţată a Monarhiei, Domeniile Coroanei au fost, cum se spune atunci, ‘naţionalizate’ de comunişti, adică au fost confiscate, printr-o lege abuzivă. Atunci s-a desfiinţat şi Academia Română, Academia veche, şi s-a înfiinţat o Academie nouă, fără peste 100 de oameni, excluşi ca fiind burghezi şi duşmani ai poporului. Majoritatea viilor, după eveniment, precum cele de la Periş, Ruşeţu, Domniţa, s-au prăbuşit definitiv. Crama de la Segarcea a supravieţuit, reorganizată după modele şi metode comuniste, până pe la începutul anilor ’80. După 1990, domeniul a renăscut ca Pasărea Pheonix din propria cenuşă”, a mai arătat istoricul.