Parchetul General susţine că nu a primit documentele declasificate de CSAT, însă analizează elementele de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale.
„Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doar hotărârea adoptată de membrii CSAT în şedinţa din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate în cursul zilei de astăzi. În acest sens, menţionăm că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a primit, până la această dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităţilor publice cu atribuţii în desfăşurarea procesului electoral, a organelor de poliţie sau a altor instituţii. Totodată, precizăm că în noul context, al desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT, PÎCCJ analizează în acest moment elementele de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale, infracţiunile faţă de care se vor face cercetări şi structura de parchet competentă”, a transmis miercuri Parchetul General într-un comunicat de presă.
Pe de altă parte, Parchetul infirmă informaţia că ar fi primit vreo sesizare de la Biroul Electoral Central.
„De asemenea, cu privire la declaraţiile publice potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă a transmis o sesizare PÎCCJ prin care a semnalat aspecte referitoare la modul de desfăşurare a procesului electoral, precizăm că AEP nu a depus o astfel de sesizare, ci doar a redirecţionat către instituţia noastră, în data de 29 noiembrie 2024, o petiţie a unei persoane fizice”, precizează Parchetul.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea informaţiilor prezentate de Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie, a anunţat, miercuri, Administraţia Prezidenţială.
Informaţiile prezentate de Serviciul Român de Informaţii (SRI), Serviciul de Informaţii Externe (SIE) şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) indică faptul că finanţarea campaniei candidatului independent Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.