Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat, luni, că toate condițiile impuse părții olandeze pentru expoziție ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță, menționând că își va da demisia la momentul oportun, transmite Agerpres.
„Evident sunt un țap ispășitor, în condițiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare”, a afirmat Târnoveanu, după audierile din Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.
El a precizat că nu a fost dată o hotărâre de Guvern pentru organizarea expoziției la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, deoarece nu a implicat colaborarea mai multor instituții.
”Hotărârea de Guvern se referă la expozițiile care se fac în colaborare cu mai multe autorități, cu mai multe ministere, respectiv am făcut asemenea expoziții la care au participat și MAE, MApN. (…) Guvernul României la vremea respectivă nu a dorit să dea o importanță deosebită acestei expoziții”, a mai spus el, precizând că baza legală a organizării acestei expoziții din Olanda a fost Legea patrimoniului, legea exportului temporar de patrimoniu.
Întrebat în legătură cu durata de 6 luni a expoziției, directorul MNIR a spus că durata a fost decisă pe baza ”vizibilității ei și a efortului pentru organizarea ei”.
Chestionat dacă își va da demisia, el a spus: ”Îmi voi da demisia la momentul oportun”.
Târnoveanu a mai arătat că se consideră un ”țap ispășitor” și nu îl sprijină nimeni în această situație.
”Evident, sunt un țap ispășitor, în condițiile în care sunt acuzat că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare.(…) Eu vorbesc despre ceea ce trebuia să fie respectat prin contract, condiții contractuale: pază umană trebuia să fie 24 din 24 în camera de control”, a adăugat el.
Târnoveanu a mai spus că a îndeplinit toate condițiile acestei expoziții.
”În acest moment, consider că ceea ce am solicitat părții olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță. Nimeni nu s-a confruntat până acum cu asemenea situație. Vom învăța. Este din păcate, o învățătură pe piele proprie, dar instituțiile învață și din situațiile în care sunt puse”, a menționat directorul MNIR.
Întrebat dacă a existat pază umană în noaptea jafului, el a spus că nu are oficial nicio informație.
”Trebuia să existe. Deci, repet, eu vorbesc și noi vorbim despre obligații contractuale. Contractul prevedea pază 24 de ore din 24, 7 zile din 7. De asemenea, existența în permanență a unei persoane în camera de control, care este camera unde se centralizează toate informațiile și toate imaginile privind instituția și împrejurimile ei. Și, de asemenea, am cerut, și la momentul respectiv s-a și realizat, legătura permanentă cu poliția și introducerea de vitrine speciale securizate. Aici este una din problemele pe care nu le înțeleg, ce s-a întâmplat cu acele vitrine care erau incasabile”, a mai explicat directorul.
El a mai spus că plata despăgubirii depinde de respectarea acestor măsuri.
”Nu aș vrea să fac speculații, să mă dau detectiv, dar pe analiza informațiilor pe care le-am în acest moment hoții au intrat printr-o metodă neconvențională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente pentru a sparge vitrinele, se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul unui furt la comandă”, a mai apreciat directorul MNIR.
Întrebat dacă Muzeul Național de Istorie va da în judecată muzeul din Olanda, el a spus: ”Până nu avem raportul oficial al Poliției, nu am niciun temei. Să văd unde s-a încălcat și de cine s-a încălcat contractul”.
El a mai spus că întotdeauna s-a temut pentru colecțiile de la muzeu.
”Deci, niciun muzeu nu este imun la atac. Orice muzeu deschis publicului trece prin multe riscuri. Pentru aceasta am și luat măsurile pe care le-am putut lua, cu resursele pe care le-am avut. Și dacă cineva dorește să vadă ce măsuri de protecție suplimentară s-au luat, există posibilitatea să vă documentați. În acest moment, cu resursele pe care le avem, gradul de securitate ar fi corespunzător, ceea ce îmi permite să țin instituția deschisă publicului”, a adăugat directorul.
Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în urma unui ‘incident deosebit de grav’, a anunțat Ministerul Culturii sâmbătă.