În septembrie 2024, guvernul Germaniei a anunțat că va introduce controlul pe toate frontierele terestre ale țării, măsura urmând să se aplice cel puțin șase luni. În Spațiul Schengen, asemenea măsuri se aplică doar în circumstanțe extraordinare. Guvernul german a precizat că va reintroduce controlul la frontiere pentru a reduce numărul celor care intră în țară fără viză, pentru a combate imigrația ilegală.
Acum, liderul Uniunii Creștin Democrate din Germania, Friedrich Merz, care are cele mai mari șanse să devină cancelar al Germaniei după alegerile anticipate din februarie, susține introducerea permanentă a controalelor la frontieră. Declarațiile au fost făcute după ce un imigrant afgan de 28 de ani ucis prin înjunghiere un bărbat și un copil de doi ani. Atacul a venit după cel comis înainte de Crăciun, la Magdeburg, de către un azilant saudit care locuia în Germania de aproape 20 de ani. Au murit șase oameni și au fost răniți peste 300. Asemenea evenimente alimentează partidele anti-migrație, iar partidele tradiționale, precum CDU, al lui Friedrich Merz, sunt puse în fața unei dileme: să ajungă la pace cu acesta partide sau să se confrunte cu ele. Merz semnalează deja că se teme de o asemenea confruntare.
”Va exista o interdicție de facto de a intra în Germania pentru cei care nu au documente valide sau vor să profite de libertatea de circulație în Europa”, a spus Merz. Guvernul actual, al rivalului social-democrat Olaf Scholz, a precizat că intenționează să extindă durata controalelor impuse în septembrie anul trecut.
Imigrația ilegală a dus la instituirea controalelor temporare la frontieră și în alte țări. În toamna anului trecut, erau instituite controale la granița dintre Danemarca și Germania, la granițele Franței, în Italia, la granițele Austriei cu Cehia, Slovenia și Ungaria. Potrivit Schengen News, la început de an 2025, au anunțat că introduc controale la frontiera Slovenia, Italia, Austria, Olanda, Franța.
Schengen a fost conceput în vremea Războiului Rece și aplicat în anii 1990 de cele mai prospere state vest-europene, într-o vreme fără smartphone, platforme sociale și zboruri low cost, când Muamar Gaddafi si Hafez al-Assad țineau valurile de imigranți departe de ”grădina democrației”. Acum, partidele antisistem au cel puțin la fel de multă dreptate să spună că acest acord poate duce la sinuciderea Europei pe cât au partidele tradiționale să susțină acordul pe care l-au creat în 1985.
În decembrie 2004, România a încheiat negocierile pentru aderarea la UE, iar în 2005, Franța și Olanda respingeau prin referendum proiectul unei constituții europene. România a aderat la UE în 2007, la spartul târgului, când așa-zisul proiect european era în declin evident, iar, un an mai târziu, izbucnea criza euro, din care Europa nu și-a mai revenit.
Aderarea României la alianța defensivă NATO a fost confirmată la Summitul NATO de la Praga, din 2002, la un an după pornirea aventurii militare a SUA în Afganistan, care a marcat începutul solicitării sprijinului aliaților europeni, așa cum nu se întâmplase în deceniile de până atunci. România a aderat oficial la alianța NATO în 2004, când avea un an de participare cu trupe la războiul SUA din Irak. Acum, România face parte dintr-o alianță, care duce un război prin procură cu Rusia și care statele europene investesc mai mult decât în ultimii ani ai Războiului Rece.
Pe 1 ianuarie 2025, România a devenit pe deplin parte a Acordului Schengen. Care Schengen?