Curtea Penală Internaţională (CPI) cu sediul la Haga a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi şeful aripii militare a Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, relatează AFP.
„Camera a emis mandate de arestare împotriva a două persoane, Benjamin Netanyahu şi Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise cel puţin din 8 octombrie 2023 şi până cel puţin pe 20 mai 2024, ziua în care acuzarea a depus cererile de mandate de arestare”, a transmis CPI într-un comunicat, adăugând într-un alt comunicat că a fost emis un mandat şi pe numele lui Mohammed Deif.
Mandatele de arestare au fost clasificate ca „secrete”, pentru a proteja martorii şi pentru a asigura desfăşurarea investigaţiilor, a precizat instanţa.
Dar „camera consideră că este în interesul victimelor şi al familiilor lor ca acestea să fie informate despre existenţa mandatelor de arestare”, a explicat CPI.
Ca reacţie la anunţul instanţei, Benjamin Netanyahu a calificat joi drept „antisemită” decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat internaţional de arestare împotriva sa şi a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant, considerându-se victima unui nou „proces Dreyfus”, relatează AFP.
„Decizia antisemită a Curţii Penale Internaţionale este comparabilă cu un proces Dreyfus de astăzi, care se va încheia în acelaşi mod”, conform unui comunicat al biroului premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Condamnat pentru spionaj, degradat şi trimis în colonie penitenciară la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Franţa, căpitanul evreu Alfred Dreyfus a fost exonerat şi reabilitat câţiva ani mai târziu.
Anterior în cursul zilei de joi, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a spus că CPI „şi-a pierdut orice legitimitate” prin emiterea acestor „ordine absurde”.
„Aceasta este o zi neagră pentru (CPI), care şi-a pierdut orice legitimitate de a exista şi de a acţiona”, a scris Saar pe contul său de pe platforma X.
De partea cealaltă, Hamas a salutat joi emiterea de mandate de arestare de către CPI pentru Netanyahu şi Gallant, spunând că este „pas important spre justiţie”.
„Acesta este un pas important către justiţie, care le poate permite victimelor să obţină despăgubiri, dar poate rămâne modest şi simbolic dacă nu este pe deplin susţinut de toate ţările din lume”, a declarat într-un comunicat Bassem Naim, membru al biroului politic al Hamas.
El nu menţionează însă mandatul de arestare anunţat de CPI simultan împotriva lui Mohammed Deif, şeful aripii armate a mişcării islamiste palestiniene.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că mandatele de arestare emise joi de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva lui Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant şi a şefului militar al Hamas, Mohammed Deif, trebuie „puse în aplicare”, relatează AFP.
„Aceasta nu este o decizie politică. Este o decizie a unei instanţe, a unei curţi de justiţie, a unei curţi internaţionale de justiţie. Iar decizia instanţei trebuie respectată şi pusă în aplicare”, a declarat Borrell la o conferinţă de presă la Amman, alături de omologul său iordanian, Ayman Safadi.
Decizia CPI restricţionează teoretic deplasările lui Benjamin Netanyahu, deoarece oricare dintre cele 124 de state membre ale Curţii ar fi obligat să îl aresteze pe teritoriul său.
„Această decizie este obligatorie, iar toate statele, toate statele părţi la statutul Curţii, inclusiv toate ţările membre ale Uniunii Europene, sunt obligate să pună în aplicare această decizie a Curţii”, a spus Borrell.
Potrivit Israelului, Mohammed Deif a fost ucis într-un atac pe 13 iulie în sudul Fâşiei Gaza, dar Hamas a negat moartea sa.
Josep Borrell, fost ministru spaniol, urmează să părăsească luna viitoare funcţia de şef al diplomaţiei europene, care va fi preluată de fostul prim-ministru estonian Kaja Kallas.
Procurorul CPI Karim Khan a cerut instanţei în luna mai să emită mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant (care a fost demis la începutul lunii noiembrie de premierul israelian) pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.
Khan a cerut, de asemenea, mandate de arestare pentru liderii Hamas, inclusiv Mohammed Deif, sub suspiciunea de crime de război şi crime împotriva umanităţii.