Aurul este cea mai sigură investiţie, consideră 96% dintre băncile centrale, conform unui studiu realizat de Invesco anul trecut, iar 2022, 2023 şi prima jumătate din 2024 marchează cele mai ridicate achiziţii de aur din partea acestora din ultimii aproape 60 de ani, afirmă experţii Tavex, într-un comunicat.
Potrivit acestora, achiziţiile cumulate ale băncilor centrale din anul 2022 până în prezent sunt de aproape 2.600 de tone de aur, cantitatea echivalând cu peste 28% din aurul extras în aceeaşi perioadă.
BNR nu şi-a extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, în timp ce, în urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei.
„Valoarea aurului este recunoscută inclusiv de cele mai mari surse de capital din lume – băncile centrale. Dintre toate băncile centrale, trei ies în evidenţă cu achiziţii mai mari decât întregile rezerve de aur ale unor ţări dezvoltate. Este vorba despre Banca Populară a Chinei (+316 tone), Banca Centrală a Turciei (+197,5 tone) şi Banca Naţională a Poloniei (+167 tone). În urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei”, se arată în comunicatul Tavex, transmis miercuri.
În ceea ce priveşte situaţia României, BNR nu şi-a mai extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, achiziţii urmate de vânzarea a 1,6 tone de aur între 2003 şi 2019. La momentul actual, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României reprezintă aproximativ 10% din rezervele internaţionale.
„Aurul reprezintă unul dintre cele mai sigure active înspre care orice investitor, fie persoană fizică, fie o instituţie, îşi poate aloca o parte din portofoliu. Acest aspect se datorează faptului că aurul este un instrument care a fost folosit drept mijloc de schimb pentru bunuri şi servicii pentru mai bine de 2.500 de ani. Dincolo de cererea instituţională de aur, vedem un interes record pentru lingourile şi monedele de aur fizice în ultimii doi ani. Cele mai mari pieţe sunt China şi India, urmate de Statele Unite. Doar aceste trei pieţe cresc anual cu aproximativ 2.000 de tone de aur, China cântărind cel mai mult în această ecuaţie cu piaţa sa de aur crescând anual cu aproape 1.000 de tone”, spune Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, citat în comunicat.
Când vine vorba de cererea de aur „pe hârtie”, sub forma ETF-urilor sau a diverselor instrumente derivate având aurul drept activ de bază, SUA reprezintă cea mai mare astfel de piaţă din lume. ETF-urile de aur deţin aur în valoare cumulată de peste 125 de miliarde de dolari americani, reprezentând 53% din valoarea globală a aurului deţinut de ETF-urile de aur globale. Deşi investitorii americani şi-au lichidat într-o proporţie majoră deţinerile de aur, odată cu creşterea preţului aurului din primăvara acestui an, vedem o abordare inversă, şi anume intrări de capital în aceste ETF-uri.
„Însă, cererea de aur merge dincolo de aurul de investiţii. China şi India au cea mai mare cerere pentru bijuteriile de aur. Industria bijuteriilor reprezintă aproximativ jumătate din întreaga cerere globală de aur, fiind cea mai importantă componentă a cererii totale de aur. În pofida creşterii preţului metalului galben, cererea a rămas robustă în faţa cererii semnificative de aur pentru nunţile indiene (cunoscute pentru exuberanţa şi luxul care marchează cea mai importantă zi a soţilor). Menţionarea Chinei în repetate rânduri nu este aleatorie. Aurul de investiţii nu este strict un instrument de păstrare a valorii pe termen lung, când banii de hârtie îşi pierd puterea de cumpărare, ci este o sursă de independenţă faţă de actualul sistem global. Odată ce activele Rusiei, în urma invadării Ucrainei în februarie 2022, au fost îngheţate, Rusia a reuşit să evite reglementările prin vânzarea aurului extras către Emiratele Arabe Unite (EAU). Aurul cumpărat de EAU a fost retopit şi vândut ulterior pe pieţele internaţionale”, se spune în comunicat.
Un alt exemplu de exercitare a acestei independenţe o reprezintă relocarea de către Banca de Rezerve a Indiei a o sută de tone de aur din seifurile Băncii Angliei în depozitarele din ţară. Considerând că până la luarea acestei decizii, în mai anul acesta, India ţinea peste 400 de tone de aur peste graniţe, relocarea a un sfert din acest aur denotă un nivel crescut de tensiune între naţiunile Occidentale şi cele din Orient, mai spune analiza.
Toate aceste elemente, alături de începerea ciclului de tăiere a dobânzilor în Statele Unite, sunt principalii indicatori care au produs creşterea impresionantă de 41% a preţului aurului, doar în ultimele 12 luni. Pe fondul unor tăieri ale dobânzilor în lunile care urmează, alături de stagnarea economiilor Europene şi creşterea diviziunii între Orient şi Occident, aurul va rămâne în continuare o sursă importantă de stabilitate pentru investitori.