Inițiativa lui Marcel Ciolacu nu putea să nu o ia prin bălării și să nu provoace un scandal. Nu s-a întors lumea nici în perioada fanariotă și nici în epoca de piatră! Și, pentru că drumul „emisarilor” trecea peste Ocean, era de așteptat ca la destinație și în marele centru de interes al lumii ei să dea cu mucii în fasole și să atragă asupra noastră nenumărate alte ocări.
Dragoș Sprînceană, patron de camioane din Constanța, apropiat de interlopi și de clientela politică românească, s-a pripășit în America unde a dezvoltat o afacere cu camioane. Camionagiul Sprînceană și pescarul Romașcanu de la Buzău, numit și amicul de baltă al lui Marcel Ciolacu, fost băgător de seamă la TVR și, mai apoi, ministru cam incult al Culturii, un fel de pulifrici pe la PSD, au primit misiunea să pomădeze nenorocirea cu anularea alegerilor din decembrie. Adică să meargă la recepții, să facă daruri, să invite, să explice, să o dreagă și să îngroape în nisip sau să ascundă sub preș crima politică și democratică petrecută în România în decembrie 2024. Și acest Sprînceană, bolovan cu propoziții de pus la roata camionului, a proptit-o scurt.
– Nu-i băgați în seamă cu Ucraina și cu Franța că n-au președinte! Peste o lună, o lună și jumătate nu va mai fi!
Gura păcătosului adevăr grăiește, zice Biblia, și Sprînceană, așa bolovan spilcuit cum este, a scăpat o propoziție prin care l-a taxat pe Ilie Bolojan pentru graba cu care s-a străduit să cînte în corul Comisiei Europene.
Toată lumea este furioasă pe Dragoș Sprînceană că a zis ce a zis și pe Marcel Ciolacu că l-a trimis. Adevărul este că Marcel Ciolacu nu putea gîndi mai mult și mai sofisticat decît gîndește și decide de cînd este în Palatul Victoria. Adică imprevizibil, catastrofal și caraghios. El chiar nu cunoaște camionagii și pescari mai deștepți decît el, cu doctorate și cu veleități diplomatice, așa că s-a adresat celor cu care se învîrte pe lîngă și în guvernul pe care-l conduce. Iar Sprînceană, chit că a fost îmboldit din țară să spună „adevărul”, a zis că n-avem președinte.
-”Avem doar unul interimar care nu va mai conta într-o lună sau o lună și jumătate”.
Ceea ce este adevărat, inclusiv cu atitudinea față de Ucraina. Doar că n-a precizat că în România este vorba de atitudinea populației, nu de cea a guvernului și de cea a președinției.
Scandalul este spectaculos, dar mut, deplin și extrem de periculos. Unii cer debarcarea premierului, alții blocarea roților lui Sprînceană din America și, foarte puțini, clarificarea crimei politico-democratice comisă la alegerile din decembrie. Adică lămurirea definitivă, cu responsabilități și penalități pentru cei implicați, inclusiv decontul legal pe măsură.
La cît de împiedicat este Marcel Ciolacu și de disperat să rămînă premier, ne putem chinui și distra mai departe. Putem trimite emisari mai bine pregătiți și în America și în toate celelalte capitale importante ale lumii, încercînd să o scăldăm, să le amăgim, să le împachetăm românește. Degeaba! Acest atentat finalizat la democrație, o veritabilă crimă la adresa procesului democratic din România, încă nu are un făptuitor dovedit, iar procesul de judecare a responsabilităților este departe de a începe.
La cît de gravă este situația creată după anularea alegerilor din decembrie 2024, toată suflarea politică și mediatică a dat în teamă, în complicitate, în frică și în slugărnicie, se ferește să ia taurul de coarne. Explicația este simplă. Și „taurul”, și „bivolii” aflați în fața mulțimii derutate sunt responsabili și se tem că vor fi trimiși la reformă.