Lansarea noului model de AI de DeepSeek, o companie din China, a produs ecou în piața de capital, evenimentul fiind comparat cu momentul Sputnik de către Marc Andreessen, faimosul investitor de tip venture capital, făcând referire la lansarea din 1957 a satelitului Uniunii Sovietice și uimirea SUA în fața capabilităților tehnice ale rivalului său, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
În aceste condiții, este firesc să se ridice întrebarea: De ce au fost bursele atât de șocate de anunțul noului model de inteligență artificială al DeepSeek?
Varianta R1 oferă performanță de vârf, în unele teste, între care Math-500 sau AIME 2024, peste produsul OpenAI o1 care deținea anterior ”coroana”. În cazul unor benchmark-uri care presupun rezolvarea unor probleme de matematică, cel mai avansat model disponibil al OpenAI, o1, a fost depășit de produsul concurent, în timp ce pentru unele tipuri de teste care țin de scrierea de software, o1 a fost egalat. Produsul OpenAI a rămas în top, la distanță doar pentru testul GPQA, care se referă la cunoștințe variate în biologie, fizică și chimie.
Surpriza nu ar fi fost, însă, la fel de mare, și nici răspunsul piețelor atât de abrupt, dacă nu ar fi existat o diferență esențială: atât codul, cât și ponderile au fost oferite cu licență opensource. Cu alte cuvinte, ele sunt astfel disponibile pentru utilizare și îmbunătățire pentru restul comunității de dezvoltatori, subliniază consultantul de strategie XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
Subminarea modelului de business al ecosistemului actual, bazat pe modele închise, proprietare, a generat o undă de șoc. Cu aceste premise, costul de utilizare este mult sub cel OpenAI, startup-ul condus de Sam Altman.
Prețurile pentru utilizarea modelului (care implică resurse de calcul și energie) sunt, eufemistic vorbind, extrem de avantajoase: 0,55 dolari pentru un milion de token-uri de intrare standard și 2,19 dolari pe milionul de token-uri de ieșire, în raport cu 15 dolari pentru milionul de token-uri pentru intrare și 60 de dolari pentru ieșire în modelul OpenAI, subliniază Claudiu Cazacu.
În plus, antrenarea modelului s-a realizat, potrivit estimărilor, la un cost de până la 10 ori mai mic decât în cazul variantei o1. Variabilele economice descriu un concurent redutabil și o punere sub semnul întrebării a funcționării profitabile a întregului eco-sistem actual de tehnologie centrată pe AI.
Nivelurile record atinse de piețele americane anul trecut și la începutul acesta au avut în spate entuziasmul pentru sectorul tech și pentru AI. Astfel, întreaga ”fundație” a evaluărilor din bursa americană a fost legată de sectorul de tehnologie, cu promisiunea unor venituri viitoare masive. Iar piața ar fi fost aproape întreaga lume, nu doar SUA.
Noul model forțează o reevaluare a actualilor giganți tehnologici
Inteligența artificială a presupus investiții masive, cu planuri de accelerare în viitor de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Deși aceste cheltuieli, în general ale ”hiperscalatorilor”, giganți precum Microsoft, Google, Amazon, au însemnat venituri pentru unele companii, între care Nvidia, motivarea investițiilor consta în așteptări și calcule inițiale despre beneficiile aduse sectorului de tehnologie, cu optimism pentru rezultate financiare viitoare.
Se aștepta ca, atât prin abonamente oferite utilizatorilor individuali, cât și, mai ales, prin servicii profesionale oferite companiilor, evaluările înalte, de ordinul trilioanelor de dolari pentru companii ca Google, Amazon, Microsoft, și – indirect – Nvidia, să fie justificate prin prisma noilor produse generatoare de lichidități. Cu un model open-source, antrenabil de 10 ori mai ieftin și disponibil la un cost de până la 30 de ori mai mic, presupunerile de la baza modelelor de evaluare au fost reanalizate agresiv.
Acțiunile Nvidia au pierdut 16,9% în cursul zilei de luni, aducând cea mai mare pierdere de capitalizare bursieră din istorie: aproape 600 de miliarde de dolari. Este posibil și ca bursele să fi fost tensionate, după aprecieri acumulate în timp și cu amenințarea frecventă a unor taxe vamale impuse de SUA, iar anunțul DeepSeek să fi devenit motivul vizibil, declanșatorul unor reașezări așteptate de mai multă vreme, subliniază Claudiu Cazacu.
Deși nu au închis la minimele zilei, indicii bursieri americani au avut cea mai proastă sesiune din ultimele luni, cu pierderi de peste 3% pentru Nasdaq. În SUA, Europa și Asia, producătorii de cip-uri, echipamente conexe serverelor de AI sau energie au suferit deprecieri, unele de câte două cifre.
Care sunt acum perspectivele pentru Nvidia?
Deși o repliere inițială este posibilă, speranțele de monetizare rapidă pot fi rescrise suplimentar în cazul Nvidia și al altor uriași din domeniul tehnologiei, limitând potențialul oferit investitorilor pe termen scurt sau chiar mediu. Nvidia a răspuns că, de fapt, nevoia pentru echipamentele sale va rămâne ridicată, puterea de procesare fiind necesară la nivelul inferenței, a generării răspunsurilor, subliniază consultantul de strategie XTB România.
La urma urmei, e posibil ca scăderea costurilor să ducă la o adoptare mult mai largă și rapidă a tehnologiei. Unii dintre fanii mai vechi ai companiei ar putea vedea prețurile mai mici drept o șansă, în perspectivă mai îndepărtată. Prin creșterea accesibilității s-ar putea ajunge la venituri din volume și la o piață mai dezvoltată pentru servicii AI. Consecințele trec dincolo de domeniul tehnologiei. Transformările economiei și societății s-ar putea petrece mai rapid decât se estima până acum.
Suprapunerea temporală a modelului DeepSeek din China cu anunțul proiectului Stargate anunțat de președintele SUA, de 500 de miliarde de dolari, pune reflectorul pe concurența strânsă dintre cele două mari puteri într-un domeniu care poate remodela nu doar economiile ci și raporturile de forțe în plan strategic global. Relația cu China poate intra într-o nouă etapă.
Unele voci din industrie vorbesc despre eșecul strategiei de containment, de limitare a exporturilor de înaltă tehnologie către China. Competiția se va accentua, și progresul tehnic ar putea fi marele câștigător. După Sputnik, SUA au investit masiv în domeniul spațial, ajungând pe Lună și preluând poziția de lideri. Se va întâmpla și acum la fel?
Contextul e diferit, variabille implicate mai numeroase, iar avantajul relativ al SUA mai incert, punctează Claudiu Cazacu. Un lucru pare probabil: cursa tehnologică va continua, SUA va fi mai motivată în alocarea de resurse, atât către echipamente cât și spre cercetare, iar viteza ar putea fi trecută într-o treaptă superioară.