Vin veşti rele de la inspectorii Curții de Conturi! Ultimul audit privind prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură arată că terenurile agricole din România devin deşert.
Acest fenomen îngrijorător ar putea sărăci ţara noastră şi mai tare, soluţiile găsite de experţi fiind unele care nu au fost implementate în niciunul dintre judeţele afectate de seceta prelungită. Mai mult, gravitatea situaţiei este întărită de faptul că România a avut cele mai slabe cifre din ultimii ani.
O statistică realizată recent de INS (Institutul Naţional de Statistică) dezvăluie un adevărat dezastru: producţiile de porumb, floarea-soarelui şi sorg au scăzut, în 2024, la un nivel istoric, de vină fiind vremea, dar şi suprafeţele cultivate mai mici decât în anii trecuţi.
Citeşte şi Leguma din România care se cultivă într-un singur loc din ţară, cerută de străini. Agricultorii pot scoate sume frumoase dacă au aceste seminţe
Terenurile agricole se transformă în deşert
Deşi este un fenomen real, dovedit de specialiştii în domeniu, acest lucru nu pare să îngrijoreze şi autorităţile statului. În multe dintre zonele în care terenurile agricole devin deșert, oficialii nu cunosc suprafaţa de pământ afectată, în timp se strategia de combatere a acestui fenomen periculos nu este aplicată.
Inspectorii Curții de Conturi au făcut aceste dezvăluiri în ultimul audit privind prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultură. Conform raportului, Ministerul Agriculturii nu s-a implicat mai deloc în acest fenomen climatologic care ameninţă economia ţării. Mai mult, inspectorii au constatat că statul român nu știe nici măcar care este suprafața totală de teren degradat și neproductiv.
“La nivel național nu există un inventar real, centralizat și asumat de autoritățile cu atribuții și responsabilități, al terenurilor degradate, deși în conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2010, inventarierea terenurilor degradate constituie o obligație permanentă”, se arată în raport.
Sportpesurse.ro
Divorțul lui Vali Moraru de la Digi Sport i-a lăsat fără cuvinte pe cei care admirau unul dintre cele mai frumoase cupluri din showbiz
Sportpesurse.ro
Gigi Becali îi ia banii lui Elon Musk. Afacerea pusă la cale de milionarul american l-a făcut pe deputat să își frece mâinile de bucurie
În timp ce Ministerul Agriculturii vorbeşte despre 1,2 milioane de hectare de terenuri neproductive, Institutul Național pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, ai căror specialişti fac analize asupra solului și stabiliesc dacă un teren este neproductiv, au oferit o cifră diferită.
Mai exact, suprafața totală de terenuri arabile, pășuni, livezi ori vii pentru care se recomandă încadrarea în categoria de teren neproductiv, ori schimbarea în folosință silvică, adică împădurire, ar fi de doar 19.334 de hectare.
România nu este interesată de acest fenomen
În timp ce terenurile agricole se transformă în deşert de la un an la altul, inclusiv în judeţul Giurgiu, unde peste 2.200 de hectare au fost afectate, oficialii români nu par să fie interesaţi de fenomen. Asta în ciuda faptului că România are de peste două decenii o Strategie privind Combaterea Deşertificării și Degradării Terenurilor. Multe dintre măsurile propuse în document au rămas la stadiul de cuvinte goale pe o hârtie.
„România este situată într-o zonă de climă excesiv continentală, cu secete pedologice prelungite, iar creșterea în ultimii 10 ani a temperaturilor medii anuale cu 0,2 - 0,6℃ şi scăderea precipitațiilor cu 10 - 15 milimetri, față de mediile multianuale relevă tendința clară a intensificării şi extinderii fenomenelor de deșertificare şi degradare a terenurilor în special în zonele de sud şi est a țării”, explică Ioan Jelev, profesorul universitar Ioan Jelev, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice și cercetător.
Din păcate, o treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.
Cum ar putea fi combătută deşertificarea?
Activitățile umane iraționale şi neluarea în calcul a necesității protejării resurselor naturale, apa, solul, flora și faună, la care se adaugă tăierea masivă a pădurilor, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, fac ca terenurile agricole să devină desert.
„La nivelul erelor geologice există o alternanță a perioadelor calde și reci, peste care se mai suprapun unele variații naturale cu perioadă mai mică. Dar în prezent, peste aceste oscilații naturale ale climei se suprapun activități antropice, care contribuie la accentuarea fenomenului natural”, mai spune cercetătorul.
Pentru a reduce sau chiar stopa deşertificarea în România, se impune “practicarea asolamentului și rotației culturilor, executarea corespunzătoare a lucrărilor de afânare a solului, prevenirea și reducerea tasării terenurilor, terasarea terenurilor în pantă, înființarea culturilor anuale de acoperire (culturi verzi) și practicarea sistemului de agricultură conservativă”.
De asemenea, sunt necesare tehnologii noi de irigare, atenuarea eroziunii hidrice, construcția unor acumulări de apă pe văi, crearea unor zone tampon în lungul râurilor, prevenirea și diminuarea poluării solului și reducerea pierderii de nutrienți în sol.
Citeşte şi Cât a ajuns hectarul agricol în România, la final de 2024. Zonele unde pământurile s-au scumpit cu 40% le-ar putea aduce o avere celor care au primit moșteniri