Statul român pare să se bazeze tot mai mult pe propriii cetățeni pentru a-și acoperi necesarul uriaș de finanțare din 2025. În doar trei luni, Ministerul Finanțelor a atras 16 miliarde de lei prin programele Fidelis și Tezaur, de peste trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Iar perspectivele arată că suma ar putea depăși chiar și ambițioasa țintă de 45 de miliarde de lei stabilită pentru acest an.
Succesul programelor destinate populației vine pe fondul dobânzilor atractive oferite (mai mari decât cele bancare), dar și al unei infrastructuri mai accesibile pentru investitori. Dacă Tezaur poate fi accesat acum inclusiv prin portalul Ghișeul.ro, inclusiv de românii din diaspora, Fidelis și-a crescut frecvența de emisiune, lansând oferte lunare începând cu luna februarie.
În total, în primul trimestru, populația a contribuit cu 9,4 miliarde lei prin Tezaur și 6,5 miliarde lei prin Fidelis, chiar dacă în ianuarie nu a avut loc nicio emisiune Fidelis. Comparativ, în aceeași perioadă din 2024, suma strânsă prin ambele programe era de doar 5 miliarde de lei.
Guvernul are nevoie în 2025 de circa 232 miliarde de lei pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 7% din PIB și pentru a rostogoli datorii ajunse la scadență. Din această sumă, 45 miliarde de lei urmează să vină din împrumuturi de la populație, ceea ce ar însemna aproximativ 19,4% din totalul necesarului.
Pentru comparație, în 2024 populația a contribuit cu 32,7 miliarde lei, reprezentând 13% din totalul împrumuturilor statului. Așadar, dacă trendul actual se menține, românii ar putea deveni o sursă de finanțare mai stabilă și mai importantă decât marii investitori sau instituțiile internaționale.
Potrivit celor mai recente date, ultima emisiune Fidelis a adunat peste 16.000 de ordine, cu o valoare totală de aproximativ 266 milioane euro, semn că interesul rămâne ridicat, chiar dacă ușor în scădere față de edițiile anterioare.
Sportpesurse.ro
Sportpesurse.ro
În plus, avantajul fiscal – titlurile de stat nu sunt impozitate – și siguranța percepută a acestor investiții par să încline tot mai mult balanța în favoarea implicării directe a populației în finanțarea statului.