România, alături de alte țări membre ale Uniunii Europene, respectă un angajament important luat față de Comisia Europeană. Țara noastră demolează mai multe baraje construite pe râurile ce ne traversează teritoriul. Decizia a fost luată în funcție de regulamentul privind restaurarea naturii valabil la nivelul UE.
Documentul impune tuturor statelor ce aparțin Uniunii să creeze planuri naționale de restaurare, în condițiile în care mai bine de un milion de bariere artificiale- de exemplu baraje, deversoare și stăvilare - sunt construite pe râurile Europei.
Se dorește astfel eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluviale.
„Peste un milion de bariere artificiale, de exemplu baraje, deversoare și stăvilare, sunt construite pe râurile Europei. Râurile cu curgere liberă permit circulația apei, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme și sunt esențiale pentru îmbunătățirea stării apelor din UE și pentru îmbunătățirea biodiversității.
Noile norme vor avea ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluviale.”, se arată în Regulamentul UE, care propune statelor membre să atingă o distanță de 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă până în 2030.
Te-ar putea interesa și: Ce s-ar întâmpla dacă Barajul Porţile de Fier ar ceda? Povestea celei mai mari hidrocentrale de pe Dunăre. Imagini de colecţie din timpul construcţiei
Ce construcții și baraje sunt vizate de noul proiect
Sunt luate în vizor „barierele învechite și ieșite din uz”: „Întrucât datele privind barierele fluviale sunt încă insuficiente, unul dintre obiectivele noilor norme este de a elabora un inventar al barierelor prezente în întreaga UE. Eforturile de eliminare se vor concentra pe barierele învechite și ieșite din uz”.
În aceste condiții, statul român a luat deja măsuri. Un proiect de ordin a fost emis de Ministerul Mediului prin care se spune aprobării „Procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor, inclusiv situațiile în care acestea trebuie demolate”.
Sportpesurse.ro
Divorțul lui Vali Moraru de la Digi Sport i-a lăsat fără cuvinte pe cei care admirau unul dintre cele mai frumoase cupluri din showbiz
Sportpesurse.ro
Gigi Becali îi ia banii lui Elon Musk. Afacerea pusă la cale de milionarul american l-a făcut pe deputat să își frece mâinile de bucurie
„Deținătorii cu orice titlu au responsabilitatea realizării tuturor studiilor, investigaţiilor, documentaţiilor tehnice, lucrărilor și măsurilor de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare, pentru păstrarea sau schimbarea categoriei de folosinţă posibilă a construcţiei sau pentru desființarea sau demolarea acesteia”, se precizează în documentul Ministerului.
În proiect se precizează că „abandonarea” se referă la „barajele care nu mai pot fi exploatate în siguranţă, trecute în conservare sau postutilizate, prin decizii ale autorităţilor, urmare a riscului semnificativ pe care îl prezintă aceste lucrări asupra populaţiei, obiectivelor socio-economice, mediului sau proprietăţii”.
Este important de precizat că „abandonarea unui baraj nu reprezintă părăsirea acestuia de către deţinătorul cu orice titlu şi neasumarea obligaţiilor privind menţinerea stării de siguranţă a acestuia”.
În ceea ce privește construcțiile vizate ce nu au un deținător, obligaţiile revin autorităţilor publice locale, care au obligaţia de preluare a barajelor fără deţinător.
Te-ar putea interesa și: Apele Române anunță rezultatul verificărilor în urma cutremurelor din Gorj: Toate barajele din administrare funcţionează în parametri optimi şi în condiţii de siguranţă