Există o localitate în țara noastră care devansează marile orașe, din punct de vedere al suprafeței, deși are un număr relativ mic de locuitori. Paradoxul se explică prin intrarea în vigoare a Legii 83, care a avut ca efect transformarea a sute de comune de pe tot cuprinsul țării în orașe.
Oraşul Broşteni din județul Suceava se întinde pe 594 de kilometri pătraţi, adică o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mare decât cea a Bucureştiului. Capitala României se întinde pe o suprafață de 228 kilometri pătraţi. Broşteni a devenit oraş în 2004, prin faimoasa Lege 83, în urma căreia sute de comune din România au fost decretate localităţi urbane.
Oraşul este situat pe valea râului Bistriţa, la graniţa cu judeţele Neamţ şi Harghita. Este format din localităţile Broşteni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra şi Pietroasa. Comuna Broşteni a fost declarată oraş în anul 2004, împreună cu alte localităţi din judeţul Suceava.
Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 596,66 de kilometri pătraţi, depăşind alte orașe aflate pe locurile 2 și 3 ca suprafață la nivel național. Este vorba de Vişeu de Sus (Maramureş) – 443,06 kilometri pătraţi şi Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi.
Oraşul bucovinean numără mai puţin de 5.200 de locuitori, potrivit celui mai recent recensământ efectuat în România. Ca aspect, este un orășel tipic de munte, designul urban fiind prezentă doar în centrul urbei. Localitatea este pomenită şi de scriitorul Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”, fiind menționată ca locul în care micul Nică ia râie de la caprele Irinucăi.
Broșteni a fost menționat pentru prima dată în istorie în anul 1488, atunci când domnitorul Ştefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Voroneţ moşia care îl avea în componență. Până în 1807, localitatea a făcut parte din Braniştea Voroneţului. În acel an, logofătul Constantin Balj a cumpărat moşia unde localnicii se ocupau cu creşterea animalelor, vânătoarea şi exploatarea lemnului.
Sportpesurse.ro
Sportpesurse.ro
Deși pare o așezare anodină, în afara marilor circuite turistice, Broșteniul are câteva obiective interesante, potrivit Adevarul. Astfel, Biserica din lemn Sfântul Nicolae, cunoscută și sub denumirea de Biserica-muzeu Ion Creangă, construită în 1779, Casa administratorilor Domeniilor Coroanei (1895), Şcoala din Holdiţa (1905), Cuptorul de ars var din Dârmoxa (1924) şiPiatra simbolică „Ion Creangă”. Aceasta din urmă aduce aminte de scena din „Amintiri din copilărie”, când casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan.
De notat că, pe 17 februarie 2024, orașul a fost atestat de Guvern ca stațiune turistică de interes local.
CITEȘTE ȘI: Orașul din România lăudat de Ambasada SUA. Mica urbe a devenit feblețea străinilor: „Are de toate”