Agenţia de rating Fitch a dezvăluit marea tulburare de după PNRR în România. Previziunile economiştilor sunt, din păcate, dezastruoase pentru ţara noastră care ar urma să fie încadrată în ratingul de stat de junk.
Acest rating este o evaluare independentă a “bonității, adică a capacității de plată și de credite unei țări sau a unei entități” şi poate oferi investitorilor informații despre nivelul de risc asociat cu investiția în datoria unei anumite țări (achiziția de titluri de stat emise pe piețe externe), inclusiv orice risc politic.
De asemenea, acest rating reprezintă şi probabilitatea ca un guvern să nu poată să-și onoreze obligațiile de datorie în viitor.
Citeşte şi Panică după ce UE a stopat banii pentru România. Zeci de milioane de euro din PNNR au fost suspendați de către Comisia Europeană din cauza unor nereguli
Specialiştii în economie susţin ca marea tulburare va avea loc în România după ce se va termina PNRR. Planul Național de Redresare și Reziliență al României este conceput astfel încât să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de adaptare la situații de criză, în contextul recuperării după criza COVID-19, cât și valorificarea potențialului de dezvoltare economică, prin reforme majore și investiții cheie.
Este vorba despre cinci reforme și opt investiții, având alocat un buget total de 371,8 mil. EUR și vizează: reforma administrației fiscale (obiectiv - creșterea ponderii veniturilor colectate de ANAF cu cel puțin 2,5% din PIB față de valoarea indicatorului din anul 2019, respectiv reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 față de valoarea indicatorului din 2019) și revizuirea cadrului fiscal, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, consolidarea capacității instituționale de prognozare a cheltuielilor cu pensiile, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare.
Astfel, agenţia Fitch a invocat instabilitatea politică, deficitul bugetar mare și creșterea susținută a datoriei țării pentru a revizui la negativ ratingul de țară al României. Îngrijorarea economiştilor este una reală, aceştia susţinând că această revizuire este una tardivă, dat fiind că au existat semne clare ale acestei scăderi.
Sportpesurse.ro
Sportpesurse.ro
„În august, când a fost o altă evaluare Fitch, vorbeam de deficit bugetar de 7-7,5%. Acum e aproape 9%. Plus ce s-a întâmplat la alegeri”, explicat profesorul în economie Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă.
„De doi ani de zile le explic periodic copiilor mei, familiei, clienților și celor care mă urmăresc pe rețelele sociale că România are traiectoria economică a Greciei din 2010. Dacă am exclude toate investițiile statului, adică statul nu ar mai construi nimic, România tot ar cheltui lunar 15% mai mult decât taxele încasate. La acest indicator trebuie să ne uităm.
Ne împrumutăm pentru a plăti chiria sau raţa la bancă. Cele 250 miliarde euro (datoria publică, nr. red) s-au dus 90% în salarii și pensii. Adică în consum. Nici măcar nu am consumat produse făcute în România. România are un deficit comercial record, cel mai mare din UE”, a explicat și economistul Radu Georgescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Marea tulburare de după PNRR va deveni realitate, iar pentru a trece peste acest impas România are nevoie de reforme rapide.
„România trebuie să ia niște măsuri, să facă niște reforme. Ca reformele să se întâmple, trebuie să existe sprijin popular și susținere în Parlament. Or, în urma alegerilor, acest sprijin nu există. O treime din Parlament nu are nicio treabă cu instituțiile europene și cu mersul sănătos al țării.
Această anulare a alegerilor prezidențiale a băgat România într-un colț din care, cum o dă, tot prost iese. Nu are decât niște mișcări forțate, ca la șah, pe care poate să le facă. Și nicio mișcare proastă nu e bună.
Fie ia niște măsuri cum a luat Băsescu în 2010 – și asta va distruge efectiv credibilitatea și va fi toxică pentru democrație, fie nu face nimic încă trei luni, încă șase luni până la alegerile prezidențiale, ceea ce e iarăși o mișcare toxică.
România ar trebui să treacă pe excedent cu toate sectoarele publice. Iar asta este imposibil, pentru că tot sectorul public din România este pe deficit”, explică Bogdan Glăvan.
Citeşte şi Avem legea bugetului. Controversata ordonanță trenuleț, care precede bugetul pe anul 2025, este gata și are deja efecte