România este campioană la risipa alimentară! Potrivit datelor furnizate de Eurostat, țara noastră alocă cei mai mulți bani ca procent din PIB pentru achiziția de alimente.
Mai exact, potrivit INS, în anul 2023, cheltuielile populaţiei au fost de 6223 lei pe o gospodărie (2491 lei pe o persoană), din care cheltuielile băneşti au fost de 5808 lei pe o gospodărie mai mari cu 11,1% comparativ de anul 2022.
În ceea ce privește consumul de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în anul 2023, a fost, în medie, de 415 lei lunar pe o gospodărie, mai mult cu 8,6% decât în 2022.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor
Ca și principale destinații ale cheltuielilor pe care le-au făcut gospodăriile din România sunt:
- consumul -3860 lei lunar pe o gospodărie
- transferurile către administraţia publică şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor – circa 2000 de lei pe o gospodărie, mai arată Statistica.
Există diferențe de cheltuieli între mediul rural și cel urban.
În ceea ce privește mediul urban, lunar, o gospodărie a cheltuit 6840 lei, de 1,3 ori decât în mediul rural, în timp ce o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
În mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 35,2% în cheltuielile totale, cu 9,0 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de patru ori mai mare decât în mediul urban.
O treime din totalul cheltuielilor de consum ale românilor sunt reprezentate de produsele alimentare şi băuturile nealcoolice, urmate de cheltuielile specifice locuinței.
Impozit majorat pentru anumiți români! Cine sunt cei care vor plăti chiar de patru ori mai mult începând cu 1 iulie
Consum comun în Europa
Potrivit studiilor recente, statele membre au obiceiuri diferite de consum, însă se pot găsi și câteva asemănări.
În ceea ce privește țările mediteraneene precum Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania, acestea au împărtășit în mod istoric modele similare de consum alimentar. Adică au o pondere mare de legume și fructe, o pondere relativ mare de petrol și o pondere redusă a derivatelor din carne, excepție făcând Ungaria.
Dacă ne uităm la țările de Nord, precum Austria, Danemarca, Irlanda, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit, acestea au modele de consum similare, cu o pondere relativ scăzută de cereale și fructe și o pondere ridicată a consumului de zahăr pe cap de locuitor.
Țările limitrofe precum Franța și Germania, au condiții naturale similare pentru agricultură, însă au o pondere scăzută a derivatelor din cereale în dietă și o pondere mare a stimulentelor nutritive.
Țările Europei de Est precum Bulgaria și România au modele de consum asemănătoare, cu diete bazate pe carne și cantități mici de zahăr consumate.
Variații regionale: Malta și Finlanda au modele de consum distincte și nu se încadrează în niciun alt grup. Malta, spre exemplu are o structură de consum oarecum similară cu cea a altor țări mediteraneene, însă cu o pondere mai scăzută de fructe și legume, dar mai crescută în ceea ce privește cantitatea de zahăr consumată.