Criza politică din România, survenită în urma primului tur al alegerilor prezidențiale, a aruncat România în aer. Ea este agravată de situația incertă a Administrației Prezidențiale. Teoretic, președintele Klaus Iohannis își exercită în continuare atribuțiile, însă practic acesta nu mai are legimitate legală. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu a lansat un avertisment în privința validității documentelor semnate de șeful statului.
Coaliția de la guvernare a anunțat, după o ședință care a avut loc miercuri, că primul și al doilea tur de scrutin al prezidențialelor vor avea loc pe 4, respectiv 18 mai. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu consideră că decizia coaliției prelungește criza politică.
Modul în care această dată a fost stabilită nu respectă statul de drept, susține specialistul, detaliind într-un comentariu pe pagina sa de Facebook.
„Data la care vor avea loc alegerile pentru Președintele României se stabilește prin hotărâre de guvern și se comunică public prin Monitorul oficial al României. Astea, într-un stat de drept, unde domnește legea. La noi, în statul România și în plină criză democratică reprezentativă (privarea poporului suveran de unul dintre cei doi reprezentanți ai săi, desemnați prin alegeri libere, corecte și PERIODICE), data alegerilor care au fost anulate neconstituțional și ilegal este stabilită într-o întâlnire a șefilor de partide și formațiuni care au coalizat pentru formarea Guvernului și a fost anunțată printr-un comunicat de presă, de unul dintre aceste partide!”
Expertul explică în continuare care sunt consecințele unei decizii luate astfel de partidele aflate la putere. Bucur-Marcu avertizează că, până la alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis ocupă fără drept instituția Administrației Prezidențiale, astfel că actele sale sunt nule.
Sportpesurse.ro
Sportpesurse.ro
„Ce înseamnă asta?
1. Înseamnă prelungirea crizei de democrație reprezentativă cu cel puțin o lună, când ar fi ca Guvernul să emită totuși hotărârile de guvern privind reluarea procesului electoral de alegeri prezidențiale.
2. Dar mai înseamnă că, în acest interval de timp coaliția de guvernare se poate răzgândi și asupra datei și asupra candidatului unic, așa cum se poate chiar dizolva coaliția, ajungându-se la noi negocieri în Parlament, pentru formarea unui nou guvern, care va avea o altă agendă și va stabili o altă dată a alegerilor prezidențiale, cine știe când.
CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu a scos un ultim as din mânecă. Disperarea candidatului la prezidențiale, de necontestat
3. Dar cel mai important este că asta înseamnă că poporul României are o perspectivă îndepărtată, peste 4 luni (120 zile) până când, neoficial și neangajat, guvernul actual dă semne că ar fi dispus să organizeze alegeri prezidențiale. În tot acest timp, la Palatul Cotroceni se află un cetățean care a fost până în 21 decembrie 2024 Președintele României și care, de atunci încoace, ocupă Palatul Cotroceni fără mandat. Ceea ce înseamnă că toate actele sale sunt complet lovite de nulitate”, mai explică acesta.
În egală măsură, Hari Bucur-Marcu remarcă faptul că decizia CCR nu poate ține loc de mandat pentru președintele României, Curtea neavând putere de lege pentru că nu poate modifica în niciun fel Constituția.
CITEȘTE ȘI: Președintele Iohannis, trambulină pentru Călin Georgescu la Cotroceni? CTP: Ba chiar se vor înmulți voturile pentru el