Inteligența artificială (AI) a începui să fie folosită în tot mai multe domenii de activitate, înlocuind, în unele cazuri, forța de muncă umană. Cu toate acestea, se pare că integrarea perfectă a acestei tehnologii va necesita mult timp. Un experiment efectuat recent de Universitatea Carnegie Mellon a scos la iveală slăbiciunile majore ale inteligenței artificiale. În aceste condiții, specialiștii consideră că vremurile în care locurile de muncă ale oamenilor vor fi luate de AI sunt încă departe.
Tehnologia face parte din viața zilnică a fiecăruia dintre noi, astfel că dispozitivele au devenit aproape indispensabile în multe activități. Un succes tot mai mare îl are însă inteligența artificială (AI), care a început să fie introdusă în tot mai multe domenii. În acest context au apărut temeri față de faptul că AI ar putea lua locul oamenilor în anumite meserii. Se pare însă că acest scenariu este încă departe, un experiment recent al Universității Carnegie Mellon scoțând la iveală slăbiciunile majore ale acestei tehnologii.
Experimentul, denumit TheAgentCompany, a avut ca scop simularea unei firme de software alcătuită în întregime din agenți AI proveniți de la mari companii de tehnologie precum Google, OpenAI, Anthropic, Amazon și Meta. Agenților AI li s-au atribuit roluri precum cele de analist financiar și inginer software. În plus, li s-au dat sarcini din lumea reală, precum navigarea în directoare de fișiere și redactarea de evaluări de performanță. Potrivit cercetătorilor care au realizat acest experiment, agenții AI demonstrând o performanță „ridicol de haotică”.
(CITEȘTE ȘI: Dacia, regina brandurilor românești. Ce alte companii din țara noastră se regăsesc în topul alcătuit de Brand Finance)
Cel mai de succes model, Claude 3.5 Sonnet, de la Anthropic, a finalizat doar 24% din sarcinile ce i-au fost date, cu un cost mediu extrem de ridicat, de peste 6 dolari per sarcină. Gemini 2.0 Flash de la Google a atins o rată de succes de 11,4%, în timp ce Nova Pro v1 de la Amazon a finalizat doar 1,7% din sarcinile sale.
Cercetătorii care au realizat acest experiment au ajuns la concluzia că agenții AI aveau mari probleme, precum „lipsa bunului simț, abilități sociale slabe și o înțelegere deficitară a modului de navigare pe internet”. În plus, angajații AI au creat scurtături defectuoase pentru a finaliza sarcinile. De exemplu, un agent, incapabil să găsească persoana potrivită căreia să îi pună o întrebare, a recurs la „redenumirea unui alt utilizator cu numele utilizatorului dorit”.
Astfel, studiul a scos la iveală faptul că, deși poate gestiona sarcini mai mici, inteligența artificială este departe de a poseda capacitățile de rezolvare a problemelor și adaptabilitatea inteligenței umane.
Sportpesurse.ro
Sportpesurse.ro
(VEZI ȘI: Revolta elevilor români împotriva inteligenței artificiale. Fenomenul care ia amploare în școlile din țara noastră produce îngrijorare printre tineri)