Preluarea Groenlandei de către Donald Trump ar putea fi un dezastru pentru întreaga planetă, avertizează faimoasa publicație Politico. Deși a invocat securitatea economică și viitoare afaceri profitabile pentru firmele care se ocupă de combustibili fosili, președintele ales al SUA a omis să avertizeze în legătură cu riscurile pe care controlul acestui tărâm autonom le pune climei planetei.
Propunerea de a prelua controlul asupra Groenlandei a președintelui ales american ar putea aduce planeta într-un punct ireversibil, în care schimbările climatice nu ar avea șanse să revină la normal, notează Politico.
Donald Trump, care va fi inaugurat pe 20 ianuarie, și-a asumat angajamentul de a anexa Groenlanda, teritoriu care face parte din Regatul Danemarcei de 3 secole. Președintele a amenințat chiar că va impune tarife mai mari pentru a forța Copenhaga să aprobe decizia sa.
Există un motiv secret pentru care insula ar putea fi tentantă pentru Washington, dincolo de afirmația lui Trump de a avea nevoie de „securitate economică”. Potrivit unei evaluări a U.S. Geological Survey, Groenlanda „conține aproximativ 31.400 de milioane de barili echivalent petrol (MMBOE) de petrol” și alți combustibili, inclusiv aproximativ 148 de trilioane de metri cubi de gaze naturale.
„Acesta este genul de rezerve care, dacă ar fi descoperite în Arabia Saudită sau Qatar, afacerile ar exploda”, apreciază Ajay Parmar, analist senior al piețelor de țiței în cadrul ICIS.
CITEȘTE ȘI: Mega-buncărul din calota glaciară unde se ascunde o bază militară secretă. NASA a dat publicității informații noi despre ce se ascunde sub gheață
Cu toate acestea, în 2021, Groenlanda a introdus un moratoriu asupra exploatării petrolului și gazelor, după ce partidul socialist Inuit Ataqatigiit a preluat puterea, promițând că „va lua în serios criza climatică”.
Trump și-a arătat sprijinul pentru pomparea petrolului și gazelor cu un slogan simplu, „forează, dragă, forează”. El a promis că va anula înghețarea de către administrația Biden a noilor proiecte de gaze naturale. Mai mult, a renunțat sistematic la angajamentele Statelor Unite privind schimbările climatice.
Sportpesurse.ro
Sportpesurse.ro
Activiștii de mediu se tem că perspectiva ca Groenlanda să cadă în mâinile lui Trump ar putea implica renunțarea la interdicția de foraj de petrol și gaze. Ceea ce duce la mai multe emisii, despre care susțin că echivalează cu o „bombă cu carbon”. Potrivit Kirtanei Chandrasekaran, militantă în cadrul Friends of the Earth. , extinderea extracției în Groenlanda ar fi un exemplu negativ de dat pentru managementul climatic global.
Într-un interviu acordat Fox News, congresmanul Mike Waltz, viitorul consilier pentru securitate națională al SUA, a afirmat că planul „nu este doar despre Groenlanda, este vorba despre Arctica”, a spus Waltz.
„Avem exemplul Rusiei care încearcă să devină 'rege' al Arcticii cu peste 60 de spărgătoare de gheață, unele dintre ele cu propulsie nucleară. Noi avem două și unul tocmai a luat foc (...) Pe măsură ce calotele polare se retrag, chinezii lansează acum spărgătoare de gheață și împing și acolo sus petrol și gaze. Este vorba de securitatea noastră națională”, a adăugat oficialul american.
Impactul exploatării miniere ar putea avea însă un efect dezastruos asupra faunei și florei locale din regiunea de dezgheț, potrivit lui Anne Tolvanen, profesor și director de program de cercetare la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda.
„Sezoanele de vegetație din nord sunt scurte și reci, așa că toate speciile sunt mai mult sau mai puțin la limita supraviețuirii”, a spus experta. Aceasta a adăugat că ar putea dura „decenii sau chiar secole” pentru ca natura să se refacă.
CITEȘTE ȘI: Ascunzișurile cazului Groenlanda. Viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii și-a manifestat un interes neobișnuit pentru faimoasa insulă ce aparține Danemarcei