Potrivit Eurostat, tinerii din țara noastră se mută din casa părinților la vârsta de 28 de ani. În cazul bărbaților, vârsta medie la care părăsesc locuința părintească este de 30 de ani. De asemenea, datele arată că aproape 40% dintre adulții din România cu vârsta de până la 34 de ani continuă să locuiască alături de părinți. Sociologii susțin că acest fenomen este susținut de anumite motive, multe dintre ele fiind de natură financiară.
Tot mai mulți tineri din țara noastră preferă să locuiască alături de părinți până la vârste mai înaintate. În medie, vârsta la care aceștia pleacă din casa părintească este de 28 de ani, în timp ce în cazul băieților este de 30 de ani. Aproape 40% dintre tinerii adulți din România, de până la 34 de ani, continuă să locuiască în locuința părinților.
Conform datelor Eurostat, în 2022, vârsta medie la care tinerii de sex masculin din Uniunea Europeană părăsesc locuința părintească este de 27,3 ani.
România, țara în care tinerii preferă să locuiască alături de părinți
Potrivit sociologilor, motivele din spatele acestui fenomen sunt facturile mari, prețul uriaș al caselor, dar și teama de asumare a responsabilităților. Astfel, mulți tineri din România consideră că veniturile lor sunt insuficiente pentru a acoperi costurile unei locuințe proprii sau ale unei chirii.
„Corezidența de durată mai mare cu părinții are o fațetă economică accentuată. Cu cât tinerii percep ca fiind mai severe dificultățile de plată lunară a facturilor, cu atât tendința lor de a prelungi corezidența cu părinții este mai accentuată.
Tinerii din Grecia, spre exemplu, considerau că au dificultăți în plata facturilor lunare în procent de 84%. În consecință, procentul de corezidență cu părinții, pentru ei, era, în 2020, de asemenea, ridicat, de 58%. Cazul tinerilor din România este relativ similar cu cel al tinerilor din Ungaria, Cehia, Letonia si Lituania, cu nivel de corezidență ridicat, apropiat de cel așteptat în baza unui grad ridicat de îngrijorare față de plata facturilor lunare. (...)
Nu este vorba de un gen de neotradiționalism, de intenția de a reveni la locuirea cu familia lărgită, de mai multe generații. Cei care amână întemeierea unei gospodării proprii într-o locuință proprie, mai ales în societățile relativ slab dezvoltate, o fac, în majoritatea cazurilor, pentru a realiza aspirații de nivel ridicat.
Vor, spre exemplu, să aibă condiții de a investi în calitatea copilului pe care îl vor avea sub aspectul educației, stării de sănătate și mediului de locuire. Pentru a realiza astfel de ținte acceptă soluții temporare de genul corezidenței prelungite cu părinții, amânării căsătoriei, migrației temporare în străinătate”, a explicat profesorul de sociologie Dumitru Sandu.
Sportpesurse.ro
“Un monstru cu chip de om care ne-a dus în pragul sinuciderii”. Declarațiile cutremurătoare ale gimnastelor din lotul olimpic national, după moartea lui Bela Karolyi. Nadia Comăneci era și ea ruptă cu bătaia
Sportpesurse.ro
BREAKING NEWS Vești proaste pentru România! Oficialul kosovar care l-a lovit pe Mihai Stoichiță și s-a repezit să bată un jurnalist român este membru în comisia juridică UEFA!
(NU RATA: Meseriile care dispar din România și aruncă țara într-o criză neobișnuită. Cauza este cât se poate de simplă și nu poate fi eradicată în viitorul apropiat)
Experții imobiliari au o altă explicație
Totuși, experții imobiliară susțin că este, de fapt, vorba despre o problemă socială și mai puțin de partea financiară. Cel mai probabil însă este un mix al acestor factori.
„Dacă ne uităm pe date, vedem că nu prețul caselor e motivul principal pentru care tinerii nu pleacă din casa părinților. La acest capitol stăm mult mai bine decât țările cu care ne comparăm, vizavi de raportul preț - nivel al salariilor. Este mai degrabă o problemă de natură socială”, susțin experții imobiliari.
România nu este un caz singular în privința tendinței tinerilor de a sta cu părinții, mai multe state din sudul Europei semnalând același fenomen. La polul opus se află țările nordice precum Finlanda, Suedia și Danemarca, unde tinerii își încep viața independentă în jurul vârstei de 21 de ani.
(VEZI ȘI: Carduri alimentate cu 500 de lei de la stat pentru zeci de mii de români. Guvernul va oferi tichetele educaționale pentru elevii și preșcolarii fără posibilități)