Succesul tot mai mare de care se bucură reprezentanții curentului suveranist în țara noastră nu este văzut cu ochi buni de experții economici. În acest context, economistul Valentin Lazea a efectuat o analiză a consecințelor economice pe care le-ar putea avea alegerea unui președinte suveranist în România.
Odată cu anularea primului tur al alegrilor prezidențiale din noiembrie 2024, popularitatea politicienilor suveraniști a explodat în țara noastră. Astfel, respectivele ca România să aibă în curând un președinte cu o astfel de orientare politică dau fiori experților economici.
Recent, economistul Valentin Lazea a făcut o analiză clară a repercusiunilor pe care le-ar putea avea asupra economiei României alegerea unui președinte suveranist. Mai exact, el susține că această alegere ar putea provoca o reacție negativă din partea piețelor financiare și a investitorilor internaționali, toate acestea având un impact direct asupra nivelului de trai al cetățenilor.
În plus, economistul a evidențiat mai multe efecte imediate pe care le-ar putea resimți toți românii, printre acestea numărându-se:
Creșterea dobânzilor pentru creditele imobiliare;
Reducerea personalului bugetar;
Devalorizarea leului și inflație ridicată;
Șomaj masiv în sectorul multinaționalelor;
Scăderea valorii pensiilor.
(CITEȘTE ȘI: Rata de sărăcie a României este cea mai mare din UE. Banca Mondială a anunțat că țara noastră nu se ridică la nivelul celorlalte state din uniune)
Mai mult, Valentin Lazea a subliniat că investițiile străine directe ar putea să dispară rapid din țara noastră, iar fondurile europene ar suferi o reducere semnificativă. În acest sens, el chiar a dat drept exemplu Ungaria. Potrivit economisitului, toate aceste schimbări ar putea afecta direct economia mică.
Sportpesurse.ro
Sportpesurse.ro
„Dacă România ar opta pentru un președinte suveranist, piețele financiare ar penaliza fără îndoială această alegere, retrogradând ratingul de țară la nivelul «junk», ceea ce ar face împrumuturile externe extrem de scumpe sau chiar imposibile. Am mai trăit această situație în anii ‘90, iar consecințele nu ar fi diferite.
Persoanele care au credite cu dobândă variabilă ar vedea ratele crescând semnificativ. Este suficient să ne uităm la creșterea ROBOR din ultima perioadă pentru a înțelege impactul asupra gospodăriilor.
Pentru cei 1,45 milioane de angajați la stat, o scădere a fondurilor ar însemna restrângerea personalului, un proces care nu poate fi realizat decât cu un plan bine stabilit. Fără fonduri externe, tăierile de personal ar fi mult mai rapide și mai dureroase”, a precizat Lazea
O scădere a finanțării externe ar duce la o devalorizare a leului, ceea ce ar însemna o putere de cumpărare mai mică și prețuri mai mari pentru consumatori.
Închiderea firmelor multinaționale ar lăsa aproape 1,8 milioane de angajați fără locuri de muncă, iar economia românească nu ar putea absorbi o astfel de pierdere de forță de muncă.
Retragerea investitorilor străini de pe piața bursieră ar afecta grav Pilonul 2 și Pilonul 3 de pensii, iar valoarea acestora ar scădea semnificativ.
Atenție la ce vă doriți: s-ar putea să se întâmple”, a declarat Valentin Lazea, pentru cursdeguvernare.ro.
(NU RATA: Predicția șefei FMI pentru 2025, gură de oxigen pentru România și celelalte state ale lumii. Economia mondială ar putea înregistra o creștere semnificativă)