ANAF îngenuncheată de Banca Transilvania. Procesul pe care unitatea bancară l-a câștigat o scapă de plata a 400 de milioane de lei

Victorie importantă pentru Banca Transilvania în fața celor de la ANAF. Curtea de Apel Cluj a anulat un raport de inspecție fiscală care prevedea impozitarea câștigului excețional din achiziția Volksbank, care a avut loc în urmă cu 10 ani. Astfel, unitatea bancară ar fi fost nevoită să plătească o sumă de peste 400 de milioane de lei.

Curtea de Apel Cluj a admis recent cererea Băncii Transilvania, anulând totodată raportul de inspecție fiscală și decizia de modificare a bazei de impunere pentru anul 2015. În acel an, unitatea bancară a achiziționat Volksbank România, obținând un profit excepțional de 1,65 miliarde de lei. În aceste condiții, BT ar fi fost nevoită să plătească un impozit de 16% pe acest profit, care, împreună cu dobânzile și penalizările ajungea la nu mai puțin de 419 milioane de lei.

Pe parcursul procesului, Banca Transilvania a susținut că nu trebuie să plătească impozit pe profitul obținut din achiziția Volksbank. Această tranzacție este considerată de către BT drept o operațiune de fuziune, astfel încât nu ar trebui tratată fiscal ca o tranzacție impozabilă. De cealaltă parte, ANAF consideră că BT trebuie să plătească acest impozit pe profit, emițând mai multe decizii în acest sens, inclusiv o soluție fiscală anticipată după achiziția Volksbank.

BT a contestat această soluție, astfel că a pornit un proces în anul 2016, care s-a încheiat abia în 2023 la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde cererea sa a fost respinsă. În plus, unitatea bancară a cerut o hotărâre din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dar care a fost respinsă.

(NU RATA: E jale la Vodafone, Orange, Digi și Telekom. Toți operatorii de comunicații de pe piața din România au avut de suferit la capitolul încasări în 2024)

Victorie importantă pentru Banca Transilvania în procesul cu ANAF

Curtea de Apel Cluj a menționat faptul că termenul de prescripție nu a fost împlinit și că inspecția fiscală nu a fost doar una formală, fiind însoțită de solicitarea unor documente și verificarea acestora. De asemenea, instanța susține că, în ciuda faptului că BT nu a depus o notificare formală de respingere a soluției fiscale anticipate, a existat o plângere prealabilă, acest lucru având un efect similar din punct de vedere juridic.

„Este adevărat că, în baza unei interpretări strict literale a art. 27 alin. (3) din vechiul Cod fiscal, operațiunea dintre BT și Volksbank nu se încadrează printre situațiile enumerate. Totuși, aplicarea unui astfel de raționament rigid contravine principiului fundamental al interpretării legii, conform căruia voința legiuitorului trebuie identificată în lumina scopului și obiectivelor normei juridice. Or, după cum s-a analizat anterior, reglementările fiscale naționale din vechiul Cod fiscal reflectă o preocupare constantă pentru alinierea la cerințele dreptului european, inclusiv prin transpunerea Directivelor 90/434/CEE și 2009/133/CE privind tratamentul fiscal aplicabil fuziunilor, motiv pentru care Curtea apreciază că intenția legiuitorului român, conform Notei de fundamentare și a reglementărilor subsecvente, a fost de a extinde beneficiile neutralității fiscale atât asupra fuziunilor transfrontaliere, cât și asupra celor pur naționale, precum cea dintre BT și Volksbank”, se arată în hotărârea instanței.

(CITEȘTE ȘI: Războiul tunurilor de la Institutul de Cercetare Aerospațială. Milioane de euro pierdute în spațiu pentru experimente făcute de oameni cu zece clase)