Autoritatile din Romania si Republica Moldova fac planuri comune in vederea dezvoltarii infrastructurii si transportului. La Chisinau a avut loc recent o intalnire intre viceprim-ministrul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cu o delegație a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, condusă de secretarul de stat Ionel Irinel Scrioșteanu.
Subiectele de pe agenda de discuții au vizat extinderea cooperării în domeniul transporturilor și a infrastructurii. În particular, s-a vorbit despre electrificarea unui segment de cale ferată de pe traseul Iași-Chișinău, implementarea controlului vamal coordonat la Ungheni, reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni și redeschiderea unui punct de cale ferată la Fălciu, precum și relansarea trenului de pasageri cu destinația Cahul – Galați.
Planul de electrificare al traseului Iasi – Chisinau este unul mai vechi, dorindu-se astfel și trecerea de la ecartament rusesc la cel european. In 2022, Maia Sandu obtinea promisiunea presedintelui Emanuel Macron de a sprijini acest proiect, in perspectiva conectării rețelei feroviare moldovenești la rețeaua europeană.
De asemenea, la finalul anului trecut, Marcel Ciolacu promitea ca se va implica pentru dezvoltarea acestui obiectiv. “Proiectul Iaşi – Chişinău este, de asemenea, foarte important. Ştiţi foarte bine că Moldova încă foloseşte ecartamentul standard sovietic. Construcţia unui nou ecartament european până la Chişinău va fi începutul modernizării infrastructurii feroviare din Moldova…Moldova este prizonieră a sistemului rusesc în ceea ce priveşte căile ferate, tot sistemul este cu ecartament larg. Când vom construi calea ferată europeană de la Iaşi la Chişinău, se va realiza prima legătură a Republicii Moldova cu Europa. Şi, normal, va fi o ‘explozie’ de investiţii în Republica Moldova””, a spunea Ciolacu, in luna noiembrie.
La intalnirea de la Chisinau, vicepremierul Vladimir Bolea a evidențiat si importanța avansării construcției celor patru poduri transfrontaliere peste râul Prut: Costești (MD) – Stânca (RO); Leova (MD) – Bumbăta (RO); Leca (MD) – Fălciu (RO); Bărboieni (MD) – Răducăneni (RO).
„Aceste poduri vor contribui la sporirea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T și eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei. Astfel, vom asigura creșterea capacității de transport dintre cele două țări, fluidizarea și optimizarea fluxului de mărfuri cu camioanele”, a declarat Vladimir Bolea.
La fel, s-a discutat despre construcția podului rutier Ungheni – Ungheni, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).
În cadrul întrevederii s-a discutat, de asemenea, subiectul dezvoltării hub-ului cargo din portul Giurgiulești, inclusiv implementarea unor soluții tehnice moderne care să optimizeze operațiunile de încărcare și descărcare a mărfurilor, asigurând un flux eficient al transportului.
Totodată, accentul a fost pus pe automatizarea și digitalizarea serviciilor de transport feroviar și pe implicarea României în acest proces, dar și colaborarea dintre CFM și Informatica Feroviară, o filială a Companiei Naționale a Căilor Ferate din România.