Bogdan Bârzu este un mester popular si profesor de arte plastice din Harlau. Pasiunea sa pentru traditii a pornit inca de cand era mic cand mergea la muzeele de etnografie. Atunci a simtit ca mastile populare sunt de o complexitate aparte motiv pentru care a decis sa isi dedice intreaga activitate artistica acestora. Dincolo de pasiune, profesorul Bogdan Bârzu spune ca este de datoria lui sa duca mai departe traditiile populare romanesti.
Mastile populare erau folosite inca din perioada precrestina, dupa care s-au pastrat si in crestinism. Chiar daca traditiile legate de mastile populare au ramas doar prin viu grai, artistii au reusit sa pastreze vie aceasta parte a culturii romanesti. Ele sunt o istorie vie, o cultură grăitoare, o lume neobișnuită, ale cărei sensuri se dezvăluie cu greu doritorilor de a cunoaște „fața” sa adevărBogdan Bârzu este creatorul unor măşti extrem de expresive realizate în diverse tehnici: sculptură, colorare, modelaj prin folosirea unei game largi de materiale naturale: blană de capră, oaie, nutrie, iască, lemn, tablă de aramă.
Bogdan Bârzu, Meșter:
“Eu am locuit in comuna Ceplenita, de langa Harlau si in clasa a 5-a am reusit la Liceul de Arta din Iasi unde am vazut niste elevi mai mari greci care fac anumite masti. Dupa ce m-am interesat, profesorii mei mi-au spus ca in toata Peninsula Balcanica se practicau anumite jocuri cu masti din cele mai vechi timpuri. Avand acesti elevi mai mari, eu fiind intr-a V-a, ei in a XI-a m-au invatat si pe mine. Cand am venit acasa in vacanta de iarna eram deja recunoscut ca un mester printre colegii mei si asa s-a infiripat aceasta dragoste pentru arta populara”
„Practica măștii” este demonstrată atât în obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, cât și în datinile strâns legate de cele mai importante momente ale vieții omului (nuntă – moarte), de anumite zile din an, de cele legate de trecerea de la un anotimp la altul (echinocțiu, solstițiu) sau de cele privind muncile agricole și practicile gospodărești. De asemenea, masca este considerată o forță protectoare în celelalte momente nemarcate simbolic: chiar agățată în cui, în pod, se crede că masca apără casa.
Bogdan Bârzu, Meșter:
“Cand am venit la Iasi, in fiecare weekend ne dadea invoire in oras pentru ca era un camin destul de dur, sa spun asa. La Liceul de Arte pe atunci, inca mai erau zidurile inalte de la scoala de maicute. Inainte fusese o curte, o manastire. In weekend venea sa vizitez Muzeul Etnografic, de zeci de ori pentru ca aveam gratuitate si stateam si recunosteam obiectele din muzeu ca fiind cele din sat: o rasnita, un cheptanus care era un pieptan care se folosea la scarmanat lana si canepa. Merlita si asa mai departe. De atunci m-am atasat de arta populara, specializandu-ma an de an in masti.”
Jocul caprei, al turcii și al brezaiei, jocul ursului sau al căiuților, cu toată suita de nenumărate alte personaje încântă, fascinează, sperie și uimesc deopotrivă. Astazi, aceste traditii sunt duse mai departe de catre profesorul Barzu prin intermediu cercurilor de arte plastice.
Bogdan Bârzu, Meșter:
“Mi-am dat seama odata cu maturizarea ca este o datorie a unui profesor sa lase si urmasi in ale meseriei si de asta ma ocup si acum.
Pregatesc copii care vin de la Cercul de Copii. Inca nu m-am lecuit, daca este sa spun asa, ca asta e boala grea, dragostea pentru arta. Ei isi fac singuri mastile. Aveti in fata un elev care participa si el cu aceste masti si ii cresc incet, incet, si deprind destul de repede. De peste 20 de ani, echipajul judetului Iasi de elevi se califica pentru Olimpiada Nationala de la Sibiu care se tine in fiecare an. Am nenumarate premii cu copii scoliti de mine”
Pe langa confectionarea de masti, copiii invata de la domnul Birzu sa picteze icoane pe lemn, icoane pe sticla, oua incondeiate, sculptura decorativa si mai tot ce tine de arta populara romaneasca.
cadre mester popular 6 decembrie