Cercetători români și străini vor analiza acolo inundațiile, seceta, biodiversitatea ori calitatea apelor, pentru ecosistemele fluviilor care se varsă în mările din Uniunea Europeană. Centrul va fi construit la Murighiol și va fi primul consorțiu internațional de acest fel, cu sediul în România.
Proiectul se numește Danubius și a pornit de la o idee românească, anunțată prima dată acum 25 de ani, țara noastră fiind poziționată la vărsarea Dunării în mare. Cercetările nu vor viza însă doar Dunărea și Marea Neagră, ci și alte fluvii mari, precum Rinul sau Tamisa. Datele vor fi puse la comun și analizate comparativ.
Mihaela Păun, director general INCDSB: „Apa este o provocare importantă a acestui secol și, practic, prin această infrastructură cu componente puternice românești, România are șansa să joace în prima ligă.”
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv Comisia Europeană: „Competitivitatea Europei și poziția sa în această cursă către o economie curată și digitală va depinde de începerea unei noi etape de inovare și cercetare.”
Hub-ul va fi construit la Murighiol și va avea laboratoare cu tehnologii de ultimă generație pentru 300 de cercetători. Clădirea va fi gata în 5 ani, dar oficialii speră ca, de anul viitor, să înceapă deja activitatea. Cercetătorii au deja pe agendă 7 teme majore, printre care inundațiile, cum au fost cele de pe Dunăre din această vară, care au afectat în special Ungaria. Rezultatele obținute aici vor duce la soluții la nivel global, spun specialiștii.
Adrian Stănică, director general GeoEcoMar: „Trăim deja în extreme, cu perioade foarte lungi de secetă, care sunt întrerupte de momente scurte în care sunt ploi, debite istorice. Cum putem gestiona, astfel încât nici să nu distrugem totul datorită secetei, cum putem gestiona curgerea apei, astfel încât, în momentele de ploi torențiale, cu întreruperi de nori, să nu avem pagube mari și pierderi de vieți omenești.”
O altă temă este cea a poluanților, clase noi și necunoscute, care ajung în ape și, în cele din urmă, la om. Toate acestea vor fi studiate cu ajutorul a 6 stații de cercetare în teren și 52 de puncte de observație distribuite în Delta Dunării ori în zona costieră a Mării Negre.
Proiectul costă în total 130 de milioane de euro, din care 85% sunt bani europeni, iar restul cofinanțare românească.