Jurnalistul de investigații Christo Grozev a sugerat că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi de acord ca Ucraina să adere la NATO în anumite condiții, cum ar fi îndepărtarea bazelor militare americane din Europa de Est, scrie agenția bulgară Novinite.
Christo Grozev este șeful departamentul de investigații al publicației The Insider și a condus site-ul rusesc de investigații Bellingcat. Jurnalistul și scriitorul bulgar a primit mai multe distincții internaționale în urma dezvăluirilor sale despre corupția și abuzurile Kremlinului. Grozev este cel care a dezvăluit în 2020 că Alexei Navalnîi, care a murit în februarie 2024 într-o închisoare din Rusia, a fost otrăvit de FSB.
În noiembrie 2024, Europa Liberă scria că procurorii britanici au descoperit mesaje transmise între mai mulți cetățeni bulgari arestați pentru spionaj în favoarea Rusiei privind răpirea și uciderea jurnalistului Christo Grozev.
Vorbind într-un interviu acordat postului TV ucrainean Channel 24, Grozev a indicat că Putin este conștient de un ultimatum iminent din partea SUA și încearcă acum să facă presiuni asupra președintelui american Donald Trump să excludă aderarea Ucrainei la NATO, ca parte a oricărei negocieri.
Potrivit lui Grozev, poziția actuală a lui Putin probabil nu este poziția finală a Moscovei. El a explicat că Trump, înainte de alegerea sa, și-a exprimat în mod repetat disponibilitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.
Refuzul categoric al lui Putin privind aderarea Ucrainei la NATO, o întărire a poziției ruse de negociere cu SUA
Cu toate acestea, după câștigarea președinției, Trump a părut să adopte o abordare mai moderată, realizând probabil că obținerea unui acord cu Putin nu ar fi deloc simplă. Jurnalistul a remarcat că Putin a respins în mod constant propunerile, semnalând un proces de negociere provocator pe viitor.
Grozev a speculat că Trump ar putea propune o înghețare temporară a conflictului prin amânarea aderării Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Putin a declarat public că nu ar accepta o astfel de aderare nici măcar pe termen lung, fie că este vorba de 5 sau 20 de ani.
Jurnalistul a avertizat însă că declarațiile lui Putin nu trebuie luate ad-litteram, subliniind că acestea au drept scop probabil întărirea poziției de negociere a Rusiei cu Trump.
Surse citate de Christo Grozev sugerează, de fapt, că Moscova ar putea accepta aderarea Ucrainei la NATO dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Acestea includ angajamentul SUA de a-și retrage bazele militare din țările est-europene și o ridicare parțială a sancțiunilor economice împotriva Rusiei.
Astfel de concesii, potrivit lui Grozev, sunt menite să atenueze presiunea asupra economiei Rusiei și să satisfacă cerințele oligarhilor influenți care doresc să pună capăt sancțiunilor.
Statele Unite au în prezent mai multe facilități militare în România, cea mai mare fiind baza de la Mihail Kogălniceanu, care adăpostește peste 4.000 de militari americani.
Presiuni în creștere asupra lui Putin din partea oligarhilor care s-au săturat de sancțiunile Occidentului
Christo Grozev a menționat că, deși Trump ar putea considera aceste condiții acceptabile, rămâne incert dacă națiunile din Europa de Est, cum ar fi Polonia și Republica Cehă, vor fi de acord.
Jurnalistul a adăugat că decizia lui Putin de a lua în considerare acești termeni pare să fi fost influențată de presiunile interne crescânde din partea elitei Rusiei, care sunt dornice să restabilească stabilitatea economică și să reducă izolarea internațională.
Grozev a concluzionat că strategia Kremlinului urmărește probabil să exploateze negocierile pentru a-și asigura avantaje pe termen lung, în timp ce se prezintă ca fiind dispus să facă compromisuri în problema controversată a aspirațiilor Ucrainei la NATO.