Trump însuşi nu a comentat decizia, dar el a câştigat alegerile după ce a promis să pună capăt războiului, iar mai multe persoane apropiate lui au condamnat mişcarea lui Biden ca fiind o escaladare periculoasă.
Biden s-a angajat să contribuie cu zeci de miliarde de dolari la efortul de război al Kievului, iar la sfârşitul săptămânii ar fi renunţat la o linie roşie de lungă durată privind utilizarea de către Ucraina a armamentului american pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei, potrivit News.ro.
Donald Trump Jr. a scris pe Twitter că preşedintele a încercat să „declanşeze al Treilea Război Mondial” înainte ca tatăl său să preia funcţia.
Decizia lui Biden, posibil să nu fie confirmată niciodată oficial
Decizia lui Biden nu a fost confirmată oficial şi chiar este posibil să nu fie niciodată confirmată oficial, potrivit BBC. Însă când a fost întrebat despre cât de tipic ar fi pentru o administraţie prezidenţială să ia o decizie politică atât de semnificativă în ultimele sale luni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a spus că Biden a fost „ales pentru un mandat de patru ani, nu pentru un mandat de trei ani şi 10 luni”.
„Vom folosi fiecare zi a mandatului nostru pentru a urmări interesele politice care credem că sunt în interesul poporului american”, a spus el. „Dacă viitoarea administraţie doreşte să adopte un punct de vedere diferit, acesta este, desigur, dreptul lor de a face acest lucru”, a completat oficialul Departamentului de Stat. „Există un preşedinte la un moment dat”, a adăugat el. „Când următorul preşedinte îşi va prelua funcţia, va putea lua propriile decizii”, a spus Miller.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sugerat că nu va urma un astfel de anunţ oficial, dar „rachetele vor vorbi de la sine”, a completat el.
Tabăra lui Trump, profund nemulțumită
Donald Trump a obţinut victoria în alegerile din 5 noiembrie şi urmează să se întoarcă la Casa Albă pentru un al doilea mandat începând cu 20 ianuarie anul viitor.
Trump a făcut campanie cu promisiunea de a pune capăt implicării SUA în războaie şi de a folosi în schimb banii contribuabililor pentru a îmbunătăţi viaţa americanilor. El a declarat că va pune capăt războiului Rusia-Ucraina în termen de 24 de ore, fără a spune cum.
Totuşi, un lucru este sigur: Trump s-a văzut întotdeauna ca un negociator şi nu va dori ca Biden să îşi asume acest merit.
Fiul său, Donald Trump Jr, a fost printre primii republicani care au reacţionat la decizia Casei Albe. „Complexul militar industrial pare să vrea să se asigure că declanşează cel de-al Treilea Război Mondial înainte ca tatăl meu să aibă şansa de a crea pace şi de a salva vieţi”, a scris el pe X.
Un alt susţinător vocal al lui Trump, reprezentanta Marjorie Taylor Greene, l-a condamnat şi ea pe Biden. „Poporul american a dat un mandat pe 5 noiembrie exact împotriva acestor decizii de genul ultimei luate de America şi NU doresc să finanţeze sau să lupte în războaie străine. Vrem să ne rezolvăm propriile probleme”, a scris ea pe X.
Alte păreri
Însă nu toţi aliaţii lui Trump, inclusiv unii care l-au sfătuit în materie de securitate naţională în timpul primului său mandat, au împărtăşit acest punct de vedere - deşi au criticat abordarea administraţiei Biden. James Gilmore, care a fost ambasadorul lui Trump la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a declarat pentru BBC că principala problemă cu decizia lui Biden de a oferi Ucrainei această nouă capacitate este că a venit atât de târziu în război.
„Critica mea la adresa lui Biden este aceeaşi ca a oricărui alt conservator şi susţinător al lui Trump - şi anume că administraţia Biden a mers încet cu acest lucru”, a spus el.
Gilmore a spus că nu ştie ce va alege Trump să facă în privinţa Ucrainei odată ce va intra în funcţie. „Nu cred că este un om care de obicei se dă la o parte”, a spus el.
Sondajele sugerează că un număr mare de republicani doresc ca sprijinul SUA pentru Ucraina să înceteze - 62% au declarat într-un sondaj realizat de Pew Research că SUA nu au responsabilitatea de a sprijini ţara împotriva Rusiei.
Senatorul JD Vance, care va fi vicepreşedintele lui Trump, s-a opus în mod regulat furnizării de arme Ucrainei. El a susţinut că SUA nu are capacitatea de producţie pentru a continua să furnizeze arme precum sistemele de rachete pe care Kievul le va folosi pentru a lovi în interiorul Rusiei.
Cu toate acestea, Gilmore a declarat că SUA a putut să îşi completeze şi să îşi actualizeze sistemele de arme prin acest proces, dar spune că aliaţii europeni ai SUA ar trebui să îşi asume un rol mai important.
„Preşedintele Trump are perfectă dreptate în această privinţă - alianţa este mai puternică atunci când ţările vest-europene îşi asumă rolul”, a spus el. „Statele Unite nu pot continua să acţioneze singure. Contribuabilul nu va permite acest lucru, următoarea administraţie nu va permite acest lucru şi nici eu nu aş face-o”, a subliniat Gilmore.
Ce poate face Putin
De la lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, liderul Rusiei s-a dezlănţuit împotriva alianţei NATO conduse de SUA - şi a descris fiecare angajament de sprijin militar al aliaţilor occidentali pentru Ucraina drept o implicare directă în război, avertizând cu represalii.
Luni, purtătorul său de cuvânt a declarat că SUA „adaugă gaz pe foc”.
Uneori, Putin a invocat posibilitatea de a utiliza şi arme nucleare. Puţini cred însă că acest lucru s-ar putea întâmpla, deoarece, în conformitate cu doctrina distrugerii reciproce stabilită în timpul Războiului Rece, când au fost construite arsenalele nucleare, Putin ştie că utilizarea acestora ar aduce suferinţe de nedescris pentru toţi, inclusiv pentru ruşi.
Dar liderul rus va fi pe deplin conştient de amploarea ameninţării reprezentate de rachetele cu rază lungă de acţiune furnizate de Occident.
Ce poate face Ucraina
Institutul pentru Studiul Războiului, un grup de reflecţie, a publicat o hartă cu 225 de instalaţii militare ruseşti aflate în raza de acţiune a rachetelor ATACMS.
Fostul trimis al SUA în Ucraina, Kurt Volker, a declarat că decizia lui Biden va permite Ucrainei „să atace aerodromurile, depozitele de muniţie şi rezervele de combustibil, logistica pe care o are Rusia şi care acum se află într-o zonă protejată în Rusia”.
Decizia lui Biden va determina Rusia să fie mai precaută, a declarat Volker pentru BBC. Respingând ameninţările lui Putin, acesta a declarat că liderul rus „ar fi trebuit să anticipeze că vor exista eforturi din partea Ucrainei de a riposta”.
Ucraina are de ceva timp ATACMS, precum şi rachete franceze şi britanice Storm Shadow cu rază de acţiune similară, deşi nu se cunoaşte numărul acestora. Dar nu i s-a permis să le folosească până acum în interiorul Rusiei. Este de aşteptat ca Franţa şi Regatul Unit să urmeze exemplul SUA şi să emită aceeaşi autorizaţie pentru Ucraina.
De ce vine decizia acum
Oficialii Casei Albe au subliniat în presa americană că schimbarea de atitudine a lui Biden este un răspuns la desfăşurarea de către Rusia a trupelor nord-coreene - un semnal către Phenian să nu mai trimită şi altele.
Gilmore, ambasadorul lui Trump la OSCE, a declarat pentru BBC că el crede că „Putin este cel care a escaladat războiul” prin desfăşurarea soldaţilor nord-coreeni, iar SUA nu pot „să stea deoparte şi să-l lase pe acest dictator să meargă mai departe şi să cucerească Ucraina”.
„Nu-mi place şi iau totul foarte în serios, dar decizia nu este a noastră. Decizia ne este impusă de Putin - de dictator”, a spus el.
Măsura urmează, de asemenea, unui baraj de atacuri ruseşti asupra Ucrainei în ultimele zile. Luni, un atac asupra oraşului Odesa a ucis 10 persoane, inclusiv şapte poliţişti şi un medic, şi a rănit alte 55.