Groenlanda poate deveni independentă dacă locuitorii săi doresc acest lucru, dar nu va fi un stat în componenţa SUA, a declarat miercuri ministrul danez de Externe Lars Lokke Rasmussen (foto), după ce preşedintele ales al SUA, Donald Trump, nu a exclus posibilitatea de a recurge la forţă pentru a prelua controlul acestei insule arctice dacă Danemarca refuză să o vândă către SUA, relatează Reuters.
"Noi recunoaştem deplin faptul că Groenlanda are propriile sale ambiţii. Dacă ele se materializează, Groenlanda va deveni independentă, dar cu greu ar putea deveni un stat federal al SUA", a indicat ministrul danez.
El a spus în faţa presei că preocupările SUA privind securitatea în regiunea arctică sunt legitime în contextul intensificării activităţilor ruse şi chineze în această regiune. "Nu cred că ne aflăm într-o criză de politică externă (...) Suntem deschişi dialogului cu americanii asupra modului în care am putea coopera încă şi mai strâns ca în prezent pentru a asigura că ambiţiile americane sunt îndeplinite", a mai spus şeful diplomaţiei daneze, potrivit Agerpres.
Premierul Groenlandei, Mute Egede, este favorabil independenţei insulei, dar a spus în mod repetat că aceasta nu este de vânzare. Trump a avansat şi în 2019, în precedentul său mandat prezidenţial, ideea cumpărării insulei, respinsă de guvernul danez. Această idee nu este totuşi chiar nouă. După al Doilea Război Mondial, preşedintele american de atunci, Harry Truman, a încercat şi el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari plătiţi în aur, considerând-o un teritoriu de mare importanţă strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar guvernul danez a refuzat oferta.
Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Din 2009, când a primit o largă autonomie, Groenlanda are dreptul să-şi declare independenţa faţă de Danemarca, dar nu a făcut niciodată acest pas. Această insulă vastă, dar care numără doar aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie dependentă de pescuit şi este finanţată masiv de guvernul de la Copenhaga, cu aproximativ un miliard de dolari pe an, echivalentul a aproximativ jumătate din bugetul său, deşi dispune de mari resurse naturale, inclusiv petrol şi gaze naturale.
O cercetare din 2023 a relevat că 25 dintr-o listă de 34 de minerale considerate critice de Comisia Europeană se găsesc în Groenlanda. Printre acestea se numără cantităţi semnificative de minerale aşa-numite pământuri rare, utilizate în producţia de vehicule electrice şi turbine eoliene, precum litiu sau grafit.
Pe de altă parte, cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.
Deşi majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independenţa, puţini dintre ei consideră această opţiune ca fiind viabilă, având în vedere dependenţa economică faţă de Danemarca. O altă opţiune ar putea fi un aşa-numit pact de "liberă asociere" cu SUA, asemănător statutului pe care-l au Insulele Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific.