Autoritățile bănuiesc că furtul de la Muzeul Drents a fost minuțios planificat.
Jurnaliştii notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite. Printre obiectele furate de la Muzeul Drents se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale, dar este posibil ca şi alte obiecte să fi fost furate.
Potrivit presei olandeze, un vehicul a ars, în apropierea muzeului, la scurt timp după explozia în urma căreia obiecte de mare valoare, provenind din Dacia, au fost furate.
„Poliţia investighează un vehicul suspect şi a primit un raport privind un incendiu de maşină în jurul orei 4:15 la intersecţia dintre Grolloërstraat şi Marwijksoord, lângă Rolde. În apropierea maşinii incendiate nu a fost găsit nimeni, iar ocupanţii s-ar fi transferat într-un alt vehicul, posibil legat de furt”, scriu jurnaliştii de la NL Times.
Aceştia au stat de vorbă cu directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, care a confirmat că piesele furate se aflau în sala de expoziţie.
Artefacte din România, în colecția muzeului olandez
„Este o zi incredibil de întunecată. Suntem profund şocaţi şi zdrobiţi de faptul că au fost furate obiecte aparţinând colegilor noştri români. Nu este doar aur, aceasta este o moştenire culturală”, a afirmat directorul Harry Tupan.
Directorul Muzeului Drents a declarat jurnaliştilor olandezi că forţe suplimentare de securitate au fost dislocate pentru expoziţia cu artefacte aduse din România, însă niciun gardian nu era staţionat în sala de expoziţie.
Poliţia suspectează că furtul a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările de pe camere de supraveghere şi adună relatări ale martorilor. De asemenea, Interpol a fost chemat să asiste în acest caz.
Autorităţile solicită persoanelor care au vizitat recent muzeul să raporteze orice persoane suspecte pe care le-ar fi văzut în muzeu în ultimele zile, în special pe cele care au zăbovit lângă obiectele de mare valoare. De asemenea, oficialii olandezi dau sfaturi cu privire la orice încercare de a vinde artefactele furate. Localnicii care au montate camere de supraveghere în zona unde s-a produs explozia sunt, de asemenea, îndemnaţi să dea înregistrările poliţiei.
Muzeele din Țările de Jos, ținta hoților care folosesc explozibili
Istoricul de artă Arthur Brand, cunoscut drept „detectivul de artă”, a descris jaful ca parte a unei „tendinţe tulburătoare”.
„Împotriva acestui tip de spargere, niciun muzeu nu se poate proteja pe deplin”, a spus el, citat de presa olandeză.
Brand a adăugat că Olanda a devenit o ţintă pentru furturile care implică explozibili.
„Hoţii şi-au dat seama că această metodă funcţionează. Cerul este limita; porţile sunt larg deschise. Acest lucru este profund îngrijorător sub toate aspectele. Poliţia şi guvernul trebuie să găsească răspunsuri rapid”, a spus istoricul.
Jurnaliştii olandezi notează că artefactele furate erau comori arheologice de neînlocuit care reprezentau civilizaţia dacică, care a prosperat în România de astăzi, înainte de a fi cucerită de romani în anul 106 d.Hr. Expoziţia, care nu a mai fost niciodată prezentată la nivel internaţional la această scară, a inclus articole precum bijuterii ceremoniale şi obiecte religioase datând din secolul al XX-lea î.Hr.
Arthur Brand şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la probabilitatea recuperării artefactelor furate, explicând că aurul este adesea topit pentru valoarea sa materială, invocând cazuri similare, inclusiv furtul în 2017 al unei monede de aur de 100 de kilograme la Berlin şi a unei comori romane de aur furată la München. Nici unul nu a fost recuperat.