Controlată de miliardarul Elon Musk, ale cărui opinii politice se ciocnesc cu valorile liberale ale multor scandinavi, Tesla şi-a pierdut, totuşi, luna trecută poziţia de lider în ţara nordică.
În această perioadă, în Norvegia au fost vândute 9.343 de maşini, dintre care 8.954 de maşini complet electrice, a anunţat luni Consiliul norvegian pentru informaţii privind traficul rutier (OFV).
Cu titlu de comparaţie, ponderea maşinilor electrice în Europa a fost de 13,6% în 2024, potrivit lobby-ului producătorilor, ACEA.
O altă cifră frapantă: dintre cel mai bine vândute 50 de modele din Norvegia, doar două nu au fost complet electrice, primul clasându-se abia pe locul 33.
„Nu am mai văzut niciodată aşa ceva (...) Dacă restul anului continuă aşa cum a fost în ianuarie, ne vom apropia foarte repede de obiectivul pentru 2025”, a declarat cu satisfacţie Øyvind Solberg Thorsen, directorul OFV, într-un comunicat de presă.
Norvegia - care, în mod paradoxal, este cel mai mare exportator de hidrocarburi din Europa de Vest - şi-a stabilit obiectivul de a vinde numai maşini noi cu emisii zero începând cu 2025, cu zece ani înaintea Uniunii Europene (UE).
Tesla, mult timp forţa motrice din spatele transportului rutier electric din Norvegia, a coborât însă în ianuarie pe locul 3 în topul celor mai bine vândute mărci, după Volkswagen şi Toyota. Nu există nicio dovadă că această scădere se datorează poziţiilor lui Elon Musk, care s-a apropiat de Donald Trump, dar un studiu realizat în Suedia vecină - unde anul 2024 a fost marcat de un conflict social între Tesla şi un sindicat puternic - stă mărturie pentru deteriorarea imaginii în ţările nordice. Potrivit sondajului realizat la jumătatea lunii ianuarie de Novus, 69% din cele 1.002 persoane chestionate aveau o părere negativă despre Musk şi 47% aveau aceeaşi părere despre Tesla. Sentimentele pozitive erau de doar 10% şi, respectiv, 19%.
STRATEGIA NORVEGIEI
Spre deosebire de UE, Norvegia nu a optat pentru interzicerea motoarelor cu combustie internă, ci a optat pentru o politică de stimulente. Maşinile electrice noi sunt în mare parte scutite de taxe, în timp ce maşinile pe bază de combustibili fosili sunt puternic impozitate, ceea ce face ca achiziţionarea primelor să fie atractivă din punct de vedere financiar. Pentru o lungă perioadă de timp, acestea au beneficiat, de asemenea, de privilegii cum ar fi gratuitate pentru taxele de drum, parcare gratuită în parcările publice şi dreptul de a circula pe benzile destinate autobuzelor.
Unele dintre aceste avantaje s-au erodat în timp, dar maşina complet electrică a devenit norma.
„A fost o decizie motivată în primul rând de considerente climatice şi de mediu”, spune Frode Hvattum, proprietarul a două maşini electrice. „Un alt motiv a fost, desigur, toate beneficiile care decurg din aceasta”, adaugă tatăl a trei copii.
La nivel naţional, ţara scandinavă, cu iernile sale aspre, a construit o reţea de încărcătoare ultra-rapide ce permit reducerea „rekkeviddeangst” - teama de lipsă de autonomie. A fost o condiţie esenţială pentru Frode Hvattum care, la fel ca mulţi norvegieni, merge adesea la cabana sa de la munte, situată la câteva ore de Oslo. „Este mai puţin complicat acum că reţeaua este atât de bine dezvoltată. Nu mai trebuie să îţi planifici călătoria la fel de riguros ca înainte”, explică el.
Chiar dacă vânzările de maşini complet electrice nu au ajuns chiar la 100%, în acest an profesioniştii consideră că obiectivul poate fi considerat atins, cu atât mai mult cu cât impozitarea motoarelor cu combustie internă şi a hibrizilor reîncărcabili - care sunt mai curaţi, dar încă funcţionează parţial pe benzină sau motorină - va creşte de la 1 aprilie, ceea ce ar trebui să accentueze tendinţa.
Potrivit OFV, maşinile pe motorină au reprezentat doar 1,5% din înmatriculările de maşini noi în ianuarie, iar cele pe benzină 0,4%.
Din cele 389 de maşini noi cu motor cu ardere internă vândute în ianuarie, doar 148 au fost vândute persoanelor fizice. Restul au fost achiziţionate de companii de închiriere sau de taxi, autorităţi locale sau şcolilor de şoferi.
„Cei care locuiesc în părţi ale ţării unde distanţele sunt mari şi condiţiile meteorologice instabile aleg în continuare vehicule pe benzină, diesel sau hibride, pur şi simplu pentru a se simţi în siguranţă în călătoriile lor”, spune Nils Sødal, purtător de cuvânt al Asociaţiei norvegiene a automobilelor (NAF).