Cei demiși vor primi, totuși, compensații semnificative. Comisia Europeană a considerat că, în unele companii, multe persoane sunt incompatibile cu funcțiile pe care le au. În joc sunt peste 300 de milioane de euro, bani din a treia tranșă PNRR.
Ordonanța de urgență va permite ministerelor să demită membrii din consiliile de administrație și supraveghere înainte de încheierea mandatelor.
În domeniul energiei sunt vizate companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz sau Transelectrica, unde numirile unor membri în consiliile de administrație sau de supraveghere nu ar fi fost făcute transparent, potrivit oficialilor europeni.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Comisia a depistat anumite nereguli în selecția pe (n.r. jalonul) 109 și sunt anumite recomandări. Este o sumă care se va opri pe șase luni până când se va remedia acest lucru. Ieri am dat o ordonanță astfel încât domnul Burduja să nu își asume pe persoană fizică, ne asumăm o tâmpenie făcută de alt guvern și alt ministru.”
Guvernul trebuie să demonstreze Comisiei Europene că a îndeplinit jalonul propus, iar managerii companiilor sunt numiți în baza unor concursuri organizate transparent, fără numiri politice. În caz contrar, România riscă să piardă 300 de milioane de euro din tranșa a treia de plată PNRR.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Ministerul va face demersurile necesare astfel încât, într-un termen cât mai scurt, să ne conformăm rigorilor din jalon, să putem să întrerupem mandatele pe baza evaluării comisiei, dacă nu respectă criteriile de selecție, și să organizăm noi proceduri de selecție astfel încât România să nu piardă niciun ban.”
Cei care vor accepta să plece fără a contesta demiterea vor primi compensații care acoperă șase luni de indemnizații, potrivit ordonanței de urgență.
Numai la Hidroelectrica, indemnizațiile membrilor consiliului de supraveghere încep de la 11.650 de lei și ajung până la 13.300 de lei. În schimb, la Nuclearelectrica, indemnizația brută lunară ajungea, în 2023, la aproape 18.000 de lei, iar la Romgaz, cea anuală depășea 188.000 de lei. Aceste sume se adaugă altor venituri.
Christian Năsulea, economist: „Nu este o garanție că vor fi înlocuiți cu oameni aleși după CV. Este posibil să fie plătite aceste sume foarte mari de bani și să fie angajați niște oameni în concursuri împachetate frumos și să fie aduși alți oameni sau această rezolvare a problemei să fie foarte târziu. Ne putem trezi cu situația în care sunt plătite salarii compensatorii, dar prea târziu ca să mai fie luați banii din PNRR.”
Prin acordarea unor salarii compensatorii, Guvernul vrea să elimine riscul unor procese. Recent, Transelectrica a pierdut un proces cu un fost șef și trebuie să îi plătească despăgubiri de peste 135.000 de lei.