Cinci bărbaţi şi o femeie din localităţile Ozun şi Chilieni, judeţul Covasna, au fost reţinuţi de autorităţile maghiare, alături de un alt bărbat care acţiona exclusiv pe teritoriul ungar. Procurorii DIICOT au făcut trei percheziţii domiciliare în judeţul Covasna, la membrii grupării. Victimele proveneau, în special, din centre de plasament.
În dimineaţa de 12 noiembrie 2024, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Covasna împreună cu poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Covasna au făcut trei percheziţii domiciliare în localităţile Ozun şi Chilieni, din judeţul Covasna, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi trafic de minori.
Din cercetările efectuate a reieşit că, începând din anul 2013, cinci bărbaţi şi o femeie, aflaţi în legătură de rudenie, au constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii de beneficii materiale, din exploatarea prin muncă pe teritoriul Ungariei, a mai multor victime, majore şi minore.
„Membrii grupării de crimă organizată au recrutat persoane vulnerabile, cu situaţii financiare dificile şi fără relaţii de familie stabile, pentru a evita astfel riscul de a fi căutate de rude. Astfel, victimele predilecte ale făptuitorilor au fost cele provenite din centrele de plasament, care prin promisiuni false, respectiv salariu de 80.000-100.000 forinţi lunar, cazare şi masă, program de muncă de 8 ore pe zi, 5 sau 6 zile pe săptămână în cadrul unei intreprinderi din Ungaria, au fost uşor de convins şi exploatat”, precizează DIICOT într-un comunicat.
Aceste persoane au fost duse în Ungaria de către doi soţi, care, după sosirea la destinaţie, pretextând formalităţi de angajare, le-au luat documentele de identitate pentru a le limita libertatea de mişcare. Ulterior, acestea au fost cazate fie într-un imobil impropriu, alături de alte persoane 20-25 de persoane, într-o baracă de scândură, fără mobilier, sau în beciul unei locuinţei, de unde erau transportate la o fabrică de prelucrare a deşeurilor menajere situată într-o altă localitate şi obligate să muncească, arată anchetatorii.
Potrivit DIICOT, victimele au fost constrânse, inclusiv prin violenţă, să aibă un program de lucru „la limita suportabilităţii fizice şi psihice”, respectiv „între 12, 18 ore şi chiar 24 de ore, 7 zile pe săptămână” şi un „regim de viaţă inuman”, fiind supravegheate permanent în timpul muncii. De asemenea, românii exploataţi s-au confruntat cu lipsa hranei şi a unor condiţii minime de locuit, cu refuzul de a li se acorda asistenţă medicale şi cu obligaţia de a presta munci gospodăreşti după programul de lucru.