Începută în 1989, hidrocentrala de la Răstolița, din județul Mureș, este prima de acest fel pusă în funcțiune în istoria recentă a României.
În Munții Călimani, la o altitudine de 750 de metri, se înalță barajul Răstolița. Lucrările au fost oprite de multe ori iar construcția a rămas în paragină. Acordul de mediu, care prevedea defrișarea unei porțiuni de pădure, a fost blocat în câteva rânduri. În zonă se află foarte multe arii protejate.
Gavril Ștețco, inginer: „Au avut probleme cu autorizaţiile de mediu, ONG-urile s-au opus pentru că acest baraj este făcut în Munţii Călimani, unde funcţionează o rezervaţie naturală."
Cristina Pui, director Agenția pentru Protecția Mediului Mureș: „Lucrările de la amenajarea hidroenergetică Răstolița au fost începute acum mai bine de 30 de ani, şi practic acum pădurea s-a regenerat natural şi vorbim de o defrişare a lăstărişului."
Potrivit autorităților, în actualul context politic și economic, acest proiect este foarte important.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Orice megawatt în plus pe care îl punem în sistem înseamnă șansa românilor să aibă facturi mai mici. Vom marca această premieră, prima hidrocentrală începută înainte de 1989 și terminată.”
Pe de altă parte, asociația DECLIC a inițiat o petiție care a strâns până acum peste 16.000 de semnături.
Antoniu Bumb, Asociația Declic: „Am început cu sesizări, am mers în instanță, am cerut suspendarea acordului de mediu, acum suntem în recurs, legea spune că într-un parc național nu se poate face o astfel de activitate."
Activiștii de mediu sunt însă contraziști de ministrul de resort.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „În niciun caz nu ne propunem să distrugem vreo arie naturală protejată, iar dacă în vecinătatea unei astfel de arii naturale vom avea și un lac, nu va fi nicio probemă."
Proiectul contribuie atât la producția de energie regenerabilă, cât și la alimentarea cu apă a localităților din zonă.