Instituţia atrage atenţia asupra lacunelor din legislaţie privind reglementarea unei astfel de situaţii, în condiţiile în care auditorii au constatat că nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă, iar autorităţile nu au realizat în ultimii ani, un inventar al locurilor în care civilii pot fi adăpostiţi în caz de război.
Câte adăposturi are România
Numărul adăposturilor destinate protecţiei populaţiei civile din România în caz de război a scăzut cu peste 31% într-un deceniu. Dacă în anul 2013 existau 7424 de adăposturi, numărul acestora ajunsese la 5072 la finalul anului 2023, arată raportul de audit al Curţii de Conturi.
În România, doar 3,21% din populație se poate adăposti în caz de conflict armat, adică 611.922 ede persoane. Din totalul de 5072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2543 sunt neoperaţionale (50,14%), mai arată documentul.
„Întrucât nu au existat situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spaţiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire. În România, capacitatea de adăpostire a populaţiei în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare şi alte spaţii de adăpostire identificate (spaţii de la metrou, parcări, pasaje şi galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populaţiei rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2.543 sunt neoperaţionale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3.711, sunt construite înainte de anul 1990”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
Auditul realizat de Curtea de Conturi pe tema situaţiei adăposturilor de protecţie civilă s-a desfăşurat pe parcursul anului trecut şi a vizat perioada 2021-2023, auditorii evaluând eficienţa managementului activităţii de adăpostire în situaţie de conflict armat şi căutând să vadă situaţia adăposturilor de protecţie civilă care sunt funcţionale şi pot fi utilizate în situaţie de conflict armat.
După ce au colectat date de la entităţi ale administraţiei publice centrale, locale şi din mediul universitar, auditorii Curţi de Conturi a constatat deficienţe în ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţi pentru protecţia populaţiei civile în caz de război.
Localitățile nu știu dacă au adăposturi civile
„Adăpostirea, ca parte componentă a protecţiei civile în România, este insuficient reglementată, iar legislaţia existentă trebuie adaptată contextului actual, menţionează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populaţiei şi nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în astfel de situaţii excepţionale. În prezent nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă şi al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situaţii, întrucât cele mai multe autorităţi publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire”, sunt concluziile Curţii de Conturi, date publicităţii joi.
Auditorii au constatat că reglementările privind activitatea de adăpostire a populaţiei în caz de război şi dotarea majorităţii adăposturilor de protecţie civilă şi a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor 1970.
Pentru renovarea adăposturilor ar fi nevoie de aproape 300 de milioane de lei.
„Una dintre măsurile dispuse a fost stabilirea necesarului de fonduri pentru operaţionalizarea adăposturilor de protecţie civilă. Atât în urma implementării măsurii dispuse prin HCJSU emise în anul 2022, cât şi a celor emise în anul 2024, din datele colectate, o parte din UAT-uri (exemplu: Galaţi, Constanţa, Timişoara, Braşov, Craiova) au stabilit necesarul de finanţare pentru aducerea în stare de operativitate a adăposturilor de protecţie civilă de la nivelul zonelor de competenţă. Din datele centralizate la nivelul IGSU, au fost estimate fonduri în sumă de 278 milioane lei necesare pentru operaţionalizarea adăposturilor de la nivelul UAT-urilor din 25 de judeţe”, sunt concluziile auditului.
Centralizarea efectuată la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, „în perioada 2022-2024 au fost remediate doar 458 de adăposturi de protecţie civilă, ceea ce arată faptul că demersurile întreprinse la nivel judeţean nu au fost suficiente astfel încât să se asigure un grad de operaţionalizare ridicat”, sunt alte concluzii ale auditului.
De cele mai multe ori, motivul invocat de administratorii sau proprietarii de adăposturi pentru a justifica faptul că nu întreţin adăposturile de protecţie civilă este de ordin financiar. Amenzile pentru nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în stare bună de utilizare sunt cuprinse 1.000 şi 2.000 de lei.
Recomandările instituției
În acest context, instituţia recomandă autorităţilor responsabile să elaboreze o Concepţie naţională a adăpostirii populaţiei în situaţie de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populaţiei, arătând că „actuala organizare a Sistemului naţional de adăpostire din România nu asigură o protecţie suficientă a populaţiei în situaţia unui conflict”.
„Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea şi actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă şi a adăposturilor simple, precum şi o analiză a fondului de adăpostire existent şi stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate”, se mai arată în comunicatul Curţii de Conturi.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) este instituţia abilitată să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât şi adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate şi a autorizaţiilor de construcţie emise.
„Potrivit raportului de audit, reprezentanţii ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfăşurate, că aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi să respecte în totalitate legislaţia şi să solicite la recepţia finală a lucrării şi autorizarea pentru construcţia adăpostului de protecţie civilă, aşa cum a fost prevăzut în documentaţia tehnică şi în avizul acordat iniţial”, sunt alte concluzii ale auditului privind adăposturile de protecţie civilă.
Adăposturi civile România - RAPORT [pdf]