Potrivit ministrului, exporturile de energie electrică şi gaze naturale se fac din România în Republica Moldova pe baze comerciale, în condiţiile legii, iar sprijinul acordat este „numai în limita volumelor disponibile DUPĂ acoperirea nevoilor proprii” ale României. „Da, cconsider ca avem o datorie morală sa fim alături de fraţii noştri de peste Prut cu tot ceea ce este posibil”, spune Burduja.
„Astăzi este şi prima zi în care gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina. Rusia a folosit energia ca armă de şantaj timp de decenii, ameninţând mereu cu “închiderea robinetului”. Şi continuă să facă asta. Cei care visează la “gazul ieftin” rusesc să ţină cont că libertatea nu are preţ. Iar fără independenţă energetică nu poate exista nici libertatea, nici securitatea unei ţări”, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Oficialul menţionează că „în aceste momente grele”, România este „alături de fraţii de peste Prut”, în condiţiile în care gazul rusesc a fost oprit pentru centrala de la Cuciurgan, din Transnistria, ceea ce înseamnă că Republica Moldova are un deficit de aproximativ 600MW de producţie de energie electrică pentru a-şi acoperi consumul, mizând pe aproximativ 300MW producţie locală.
„Am vorbit în toată această perioadă, zilnic, cu toţi cei implicaţi: Prim-Ministrul Dorin Recean, care este şi ministru interimar al energiei la Chişinău; comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen; toţi cei implicaţi în sectorul energetic românesc. Cum ajută România? Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea a 100MW în bandă peste Prut. Sunt discuţii şi cu OMV Petrom pentru 100MW de la centrala pe gaz de la Brazi, şi cu Complexul Energetic Oltenia pentru încă 100-200MW. Există şi cantităţi cumpărate de pe piaţa OPCOM de fraţii noştri de peste Prut. În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 315 MW prin linia Vulcăneşti-Isaccea (400 kV) şi de 115 MW prin cele 4 linii de 110 kV care trec Prutul”, explică ministrul Energiei.
Burduja precizează că Republica Moldova a obţinut creşterea capacităţii transfrontaliere la 600 MW printr-un mecanism de alocare zilnică a capacităţilor neutilizate la alte frontiere, măsură care, confirmată de ENTSO-E, reprezintă un pas important pentru acoperirea cererii.
„În sectorul gazelor naturale, fraţii noştri şi-au asigurat cantităţile necesare consumului. Există şi stocuri comerciale şi de urgenţă de peste 70 de milioane Nm³ în depozitele din România. Capacitatea tehnică de export de gaze naturale prin interconectorul Iaşi-Ungheni este de 6,1 milioane m³/zi, ceea ce poate acoperi întreg consumul dintre Prut şi Nistru, inclusiv în zilele friguroase de iarnă”, declară ministrul.
Pentru „a combate propaganda toxică”, Burduja mai precizează că exporturile de energie electrică şi gaze naturale se fac din România în Republica Moldova pe baze comerciale, în condiţiile legii, iar sprijinul acordat este „numai în limita volumelor disponibile DUPĂ acoperirea nevoilor proprii” ale României.
„Da, consider ca avem o datorie morală sa fim alături de fraţii noştri de peste Prut cu tot ceea ce este posibil. Mesajul României este clar: fraţii în veci vor fi fraţi. Menirea noastră este de a fi împreună şi împreună cu Europa. Şi aşa va fi. Înainte, împreună!”, încheie ministrul Energiei, potrivit Agerpres.
Tarife mai mari la electricitate cerute peste Prut
Două companii care furnizează energie electrică în Republica Moldova au cerut o majorare considerabilă a tarifelor la energie electrică, după ce Gazprom a lăsat Transnistria fără gaz, iar Republica Moldova, care importa din regiunea separatistă energie electrică la preţ mai mic, este nevoită acum să-şi asigure necesarul de energie electrică din alte surse, mai scumpe, inclusiv din România.
Companiile Premier Energy şi FEE-Nord au solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifelor la energia electrică.
Premier Energy cere o creştere mai mult decât dublă, de la 2,34 de lei moldoveneşti la 5,13 lei/kWh pentru consumatorii din centrul şi sudul ţării, în timp ce FEE-Nord propune un tarif de 4,53 lei/kWh pentru zona de nord, în condiţiile în care acum un kWh este taxat de companie cu 2,84 lei, scrie NewsMaker, potrivit News.ro.
Solicitările vor fi examinate de ANRE, care urmează să elaboreze un proiect de hotărâre în acest sens.
Noile tarife cerute intervin după ce, din cauza sistării gazului rusesc în Transnistria, Republica Moldova îşi asigură necesarul de energie electrică din producţie proprie, dar peste jumătate din acest necesar provine din importuri din România.
Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de expirarea acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina şi Gazprom şi a anunţat că va trebui să introducă măsuri pentru a-şi reduce consumul de gaz cu o treime. În aceste condiţii, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică în Republica Moldova, adică 62%, va fi acoperită prin importuri din România.
În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom, scrie NewsMaker.
Centralele termice din Chişinău şi din Bălţi vor genera peste 127.000 MWh, ceea ce reprezintă 28% din consumul prognozat. De asemenea, energia regenerabilă, provenită atât de la instalaţiile cu tarif fix stabilit de ANRE, cât şi de pe piaţa liberă, va adăuga alte 46.000 MWh (circa 10%). Totuşi, producţia din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, depinde de condiţiile meteorologice şi nu poate fi considerată o sursă constantă.
Din totalul importurilor din România, 178.000 MWh (aproximativ 39%) vor fi achiziţionaţi de pe bursa OPCOM, iar 105.000 MWh (circa 23%) vor proveni din contracte bilaterale.
Gazul livrat de Gazprom Republicii Moldova era destinat în totalitate regiunii separatiste transnistrene, unde există o mare centrală termoelectrică, la Cuciurgan, de unde se făceau livrări de energie electrică pentru malul drept al Nistrului la preţuri mai mici. Gazprom a refuzat soluţia unor rute alternative pentru gazul către Transnistria - exporturile s-ar fi putut face prin conducta TurkStream, prin Bulgaria şi România - invocând neachitarea unei pretinse datorii a Chişinăului care, în urma efectuării unui audit internaţional, nu a fost confirmată. În replică, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că foloseşte energia drept „armă politică”, menţionând că Guvernul Republicii Moldova analizează opţiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internaţional pentru a proteja interesele naţionale şi a solicita despăgubiri.
Gazprom livra zilnic 5,7 milioane de metri cubi gaz către regiunea transnistreană.