Printre simptomele sale cele mai comune se numără tremurul, care poate interfera semnificativ cu activitățile zilnice și calitatea vieții pacienților.[1] Deși nu există un leac pentru această boală, există diverse strategii care pot ajuta la gestionarea tremurului.
De regulă, tratamentul medicamentos ajută la gestionarea bolii Parkinson, inclusiv a tremurului. Totuși, trebuie menționat că răspunsul acestuia din urmă la medicamentele utilizate de regulă pentru tratarea bolii este imprevizibil. Asta nu înseamnă însă că ele nu ajută la gestionarea celorlalte simptome motorii ori că tratamentul nu funcționează, ci mai degrabă că, comparativ cu celelalte simptome ale bolii Parkinson, tremurul poate să nu răspundă la fel de bine la tratament.[1][2][3]
În cazul în care tremorul este sever sau invalidant și nu răspunde la medicamentele obișnuite, alte medicamente care nu sunt de obicei utilizate ca tratament de „primă linie” pot fi o opțiune. Aceste medicamente pot oferi o ameliorare semnificativă a tremurului în anumite cazuri, dar pot avea și efecte secundare care trebuie monitorizate îndeaproape. Decizia de a utiliza aceste medicamente trebuie luată în urma unei discuții detaliate cu medicul neurolog.[1][2][3]
Terapia fizică și ocupațională joacă un rol vital în gestionarea bolii Parkinson. Aceste forme de terapie pot ajuta la îmbunătățirea atât a simptomelor motorii, cât și a celor non-motorii ale bolii, având potențialul de a încetini progresia acesteia pe termen lung. Tehnicile specializate de reabilitare, precum exercițiile aerobice și de rezistență, s-au dovedit a fi eficiente în îmbunătățirea funcțiilor motorii globale.[1]
Terapia ocupațională, pe de altă parte, se concentrează pe menținerea independenței în activitățile de zi cu zi. Aceasta poate include strategii de gestionare a activităților cotidiene, cum ar fi mâncatul, îmbrăcatul și scrisul. Practic, terapia ocupațională ajută pacienții cu Parkinson să își mențină abilitățile necesare pentru a duce o viață cât mai normală posibil.[1][2][3]
Ambele tipuri de terapii pot fi foarte utile în gestionarea tremurului la pacienții cu Parkinson și pot fi incluse în planul de îngrijire al acestora la domiciliu ori într-un cămin de bătrâni în București.
Stimularea cerebrală profundă este o procedură chirurgicală ce presupune implantarea unor electrozi în anumite zone ale creierului, în special acele regiuni care controlează mișcarea și echilibrul. Această tehnică funcționează prin transmiterea unor impulsuri electrice precise care pot ajusta semnalele anormale din creier, responsabile de simptomele Parkinson.[2]
Este important de menționat că stimularea cerebrală profundă nu este o opțiune potrivită pentru toată lumea. Există un set de criterii, care sunt evaluate de echipa medicală înainte de a recomanda această procedură. Aceasta include severitatea simptomelor, răspunsul la medicamente, sănătatea generală a pacientului, precum și dorința acestuia de a se supune unei intervenții chirurgicale.[2]
Deși eficacitatea acestei tehnici este bine documentată, ca orice intervenție chirurgicală, există unele riscuri implicate. Acestea pot include infecții, sângerări, accident vascular cerebral sau probleme cu dispozitivul implantat.[2]
Gestionarea stresului este un element crucial în managementul bolii Parkinson, mai ales în cazul în care tremurul este prezent. Anxietatea sau situațiile stresante pot intensifica simptomele, de aceea este esențial să se găsească metode eficiente de relaxare. Activitatea fizică și exercițiile fizice sunt recomandate, deoarece pot contribui semnificativ la reducerea nivelului de stres.[2]
Dincolo de exercițiile fizice, există o serie de terapii complementare care pot avea efecte pozitive în combaterea stresului. Aromaterapia, yoga, reflexologia și terapia prin muzică și artă sunt câteva dintre modalitățile care pot ajuta la relaxare.[2] Este important să se menționeze că fiecare persoană este unică și ceea ce funcționează pentru unii, s-ar putea să nu funcționeze pentru alții.
Deși tremurul cauzat de boala Parkinson poate fi dificil de gestionat, există soluții eficiente la care se poate apela. Este important ca pacienții cu această boală să colaboreze îndeaproape cu echipa medicală și să rămână deschiși la explorarea diferitelor opțiuni terapeutice.
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, este necesar să te adresezi unui specialist.
Bibliografie:
1. Abusrair, Ali H., et al. „Tremor in Parkinson’s Disease: From Pathophysiology to Advanced Therapies”, Tremor and Other Hyperkinetic Movements, vol. 12, no. 1, 2022, tremorjournal.org/articles/10.5334/tohm.712, https://doi.org/10.5334/tohm.712. Accesat la 23 Dec. 2024.
2. „Tremor”, Parkinson’s UK, June 2020, www.parkinsons.org.uk/information-and-support/tremor. Accesat la 23 Dec. 2024.
3. „Tremor in Parkinson’s”, American Parkinson Disease Association, 15 July 2024, www.apdaparkinson.org/what-is-parkinsons/symptoms/tremor/. Accesat la 23 Dec. 2024.
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.