Este printre puținele sărbători înainte de care se ține doar o zi de post. Iată de ce țin creștinii ortodocși post în Ajunul Bobotezei și ce alte tradiții importante au loc cu ocazia acestei sărbători.
Ce reprezintă Boboteaza sau Epifania
Boboteaza, cunoscută și ca Epifania sau Teofania, este o sărbătoare creștină care marchează Botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Ziua de 6 ianuarie simbolizează arătarea Sfintei Treimi.
Creștinii ortodocși comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, iar creștinii occidentali sărbătoresc vizita magilor la nașterea lui Iisus. Biblia vorbește despre Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, văzut ca cel care a propovăduit venirea lui Iisus. Ioan era cel care le cerea locuitorilor din Ierusalim și toată Iudeea să se spovedească și să se pocăiască înainte de a îi boteza cu apă. Urma ca Iisus să îi boteze cu Duh Sfânt și cu foc.
Conform Evangheliei, Iisus a venit din Galileea ca să fie botezat de Ioan, așa că Bobetează este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini.
Ce este Aghiasma Mare și ce se face cu apa sfințită
Pe 6 ianuarie, de Bobotează, în bisericile ortodoxe se oficiază slujba sfințirii celei mari a apei, cunoscută ca Aghiasma Mare. Această apă sfințită are o semnificație aparte și este folosită de credincioși pe tot parcursul anului pentru binecuvântare și protecție.
Termenul „agheasmă” provine din grecescul „agiasmós”, care înseamnă „sfințire”. Există două tipuri de aghiasmă: mică și mare. Aghiasma mică, cunoscută și ca șfestanie, este folosită pentru luminarea și binecuvântarea caselor. Aghiasma Mare, însă, este legată direct de sărbătoarea Bobotezei și amintește de botezul lui Iisus în râul Iordan, săvârșit de Ioan Botezătorul.
Sfințirea apei pentru Aghiasma Mare are loc de două ori: în ajunul Bobotezei, când apa este folosită pentru a binecuvânta casele credincioșilor, și în ziua Bobotezei, când credincioșii o iau acasă.
Ce semnificație are busuiocul de Bobotează
În tradiția românească, de Bobotează au loc o serie de obiceiuri și tradiții. De exemplu, cea mai cunoscută este ca în localitățile situate pe malul unui râu sau al mării, preotul să arunce o cruce de lemn în apă, iar tinerii să se arunce pentru a o recupera. Cine o găsește va avea noroc și sănătate în anul ce urmează. De Bobotează se sfințesc apele, iar preoții merg din casă în casă pentru a stropi cu agheasmă și pentru a alunga spiritele rele.
Există și credința că în noaptea de Bobotează animalele vorbesc, iar fetele își pot visa ursitul dacă își pun busuioc sub pernă. Busuiocul joacă un rol foarte important în tradițiile de Bobotează din România. El este asociat cu dragostea, fertilitatea și protecția. În noaptea de Bobotează, fetele nemăritate obișnuiesc să pună o crenguță de busuioc sub pernă, crezând că astfel își vor visa viitorul soț.
De asemenea, busuiocul este folosit de preoți în ritualurile de sfințire a apei și a caselor, datorită aromei sale plăcute și a simbolismului său sacru. În gospodăriile tradiționale, busuiocul este adesea așezat la icoane sau agățat la uși și ferestre pentru a alunga spiritele rele și a proteja familia.
Când se pune busuioc sub pernă și de ce
Fetele nemăritate obișnuiesc să pună busuioc sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie și se spune că își vor visa viitorul soț. Tradiția spune că ele vor primi semne în vis despre persoana cu care se vor mărita.
În tradiția românească, busuiocul este considerată o plantă sacră, cu puteri miraculoase legate de dragoste și simbolizează fertilitatea. Fetele nemăritate care își pun busuioc sub pernă de Bobotează vor ține post pe 5 ianuarie și se vor ruga. Totodată, fetele nemăritate care visează în noaptea de Bobotează că beau apă vor avea noroc în dragoste.
Tradiții și superstiții de Bobotează
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători din an și vine la pachet cu o serie de tradiții și superstiții binecunoscute de către români.
Cel mai important element al Bobotezei este apa sfințită, cunoscută drept Aghiasmă Mare. Se spune că această apă are puteri miraculoase – nu se strică niciodată și poate vindeca boli sau proteja casa de rele. Credincioșii iau aghiasma de la biserică și o păstrează tot anul. O folosesc ori de câte ori au nevoie.
O altă credință populară spune că cine se spală cu apă din râu în ziua Bobotezei va fi sănătos tot anul. În unele zone, se practică scufundarea unui steag în râu, iar oamenii care își clătesc fața în acel moment cred că scapă de friguri și alte boli.
De asemenea, există tradiția tinerilor băieți care se aruncă în apă pentru a recupera crucea aruncată de preot. Se spune că ei vor fi feriți de boli tot anul și vor avea noroc.
Se spune că dacă vremea este frumoasă de Bobotează, anul va fi bogat în pâine și pește. Pe de altă parte, dacă bate crivățul, oamenii se așteaptă la recolte bune în câmpuri.
O superstiție întâlnită mai ales în zonele rurale spune că în Ajunul Bobotezei nu este bine să arunci gunoiul din casă, pentru că „îți scoți norocul”.
Ajunul Bobotezei este o zi de post negru, pe care mai ales bătrânii o țin cu strictețe. Pe 6 ianuarie, preoții merg din casă în casă cu Aghiasma Mare, ca să stropească gospodăriile și să le protejeze de rele.