Alegeri parlamentare 2024. S-a încheiat votul în țară. Prezență impresionantă la urne: peste 52%

La ora 21:00 s-au ănchis urnele în majoritatea secțiilor din țară. Rămân deschise până la ora 23:59, doar secțiile în care mai sunt oameni la coadă și așteaptă să voteze. 

Prezența la alegerile parlamentare 2024, până la ora 21:00 a fost de 52,33 %, dintre care 48,19 % în țară. În urmă cu patru ani, la alegerile din 2020, prezența a fost de 31,84 %. 

În total, până la ora 21:00 și-au exprimat opțiunile de vot 9.436.479 români, dintre care 8.679.658 în România și 744.350 în diaspora. 

Trebuie să spunem că în diaspora secțiile sunt în continuare deschise în mai multe țări, până la ora locală 21:00. 

Județele cu cea mai bună prezență la urne au fost: 

HARGHITA - 58,80 %

BIHOR - 56,67 %

CLUJ - 54,99 %

ILFOV - 54,75 %

SĂLAJ - 54,27 %

La coada clasamentului se află 

VASLUI - 33,02 %

IAŞI - 40,73 %

BOTOŞANI - 40,83 %

BACĂU - 41,81 %

IALOMIŢA - 42,34 %

În București au votat 870.980 de alegători, reprezentând 48,82 % din numărul celor înscriși pe liste. 

Prezența la urne la ora 20:00 a depășit 51%. În țară au votat 47,21% dintre cei înscriși pe liste. Restul au fost voturi din diaspora. În total, au fost înregistrate 9,2 milioane de voturi. 

În țară, prezența la ora 20:00 a fost de 47,23 %, adică 8.505.410 votanți. 

Județele cu cea mai mare prezență la urne au fost 

HARGHITA - 57,85 %

BIHOR - 55,37 %

CLUJ - 53,33 %

ILFOV - 53,26 %

La coada clasamentului sunt județele din Moldova: 

VASLUI - 32,61 %

IAŞI - 39,93 %

BOTOŞANI - 40,33 %

BACĂU - 41,31 %

Prezența la urne la ora 19:00 a fost de 49,09%. Dintre aceștia, 45,41% au votat în țară, adică 8.177.258 de alegători și 663.814 și-au exercitat dreptul la vot în diaspora. 

În România, opt județe au depășit până la această oră pragul de 50% în ceea ce privește prezențala urne (Harghita, Bihor, Olt, Sălaj, Covasna, Argeș, Ilfov și Cluj) și trei județe nu au atins pragul de 40% (Vaslui, Iași și Botoșani). 

Reamintim că la anteriorul scrutin parlamentar, în 2020, prezența totală a fost de 31,84%, iar până la această oră votaseră 29,8%.  

Până la ora 18:00, au fost înregistrate peste 8,2 milioane de voturi, ceea ce înseamnă o prezență la urne de peste 45% . Dintre alegătorii care și-au exprimat deja opțiunea de vot, 7,6 milioane au votat în România și peste 600.000 în diaspora. 

În țară, prezența la urne a fost de 42,6% la ora 18:00. 

Singurul județ din țară în care au votat deja mai mult de jumătate dintre cei de pe liste este Harghita. Aici și-au exprimat votul 51,96% dintre alegători, adică 136.986 de votanți. 

Topul prezenței la urne: 

HARGHITA - 51,96 %

BIHOR - 49,51 %

OLT - 48,62 %

ARGEŞ - 48,17 %

COVASNA - 47,72 %

Codașele prezenței la urne: 

VASLUI - 30,57 %

IAŞI - 36,57 %

BOTOŞANI - 37,82 %

CARAŞ-SEVERIN - 38,05 %

IALOMIŢA - 38,05 %

Prezența la urne pentru ora 17:00 a depășit 42%. Până la această oră, în țară au votat peste 7 milioane de alegători, adică 39,06%, cărora li se adaugă încă 600.000 din diaspora. 

Județele cu cea mai mare prezență la vot sunt: 

Harghita - 46,94 %

Bihor - 44,58 %

Olt - 44,55 %

La voada clasamentului sunt: 

Vaslui - 28,60 %

Iași - 33,86 %

Caraș-Severin - 34,05 %. 

În București au votat 685.232 alegători, adică 38,41 % dintre cei de pe liste.

Până la ora 16:00, în România au votat peste 6,5 milioane de alegători, reprezentând 35,1% dintre cei înscriși pe listele permanente. 

Șase județe au depășit pragul de 40% până la ora 16:00: 

HARGHITA, voturi 113.696, prezență 43,12 %

OLT, voturi 143.089, prezență 41,33 %

ARGEŞ, voturi 210.103, prezență 41,22 %

BIHOR, voturi 203.217, prezență 40,88 %

BUZĂU, voturi 146.720, prezență 40,28 %

MEHEDINŢI, voturi 88.952, prezență 40,17 %

La polul opus sunt județele 

VASLUI, voturi 114.668, prezență 26,88 %

CARAŞ-SEVERIN, voturi 79.149, prezență 31,27 %

IAŞI, voturi 256.059, prezență 31,63 %

În București, prezența la urne până la ora 16:00 a fost 34,72 % cu 619.400 voturi. 

Prezența la urne până la ora 15:00 a ajuns la 33,26%. Până acum au votat 5.990.180 de persoane, din care 3.503.856 din mediul urban și 2.472.917 din mediul rural.

Județele cu cea mai mare prezență la urne până la această oră sunt: 

HARGHITA, voturi 96.102, prezență 36,45 %

ARGEŞ, voturi 181.356, prezență 35,58 %

OLT, voturi 122.810, prezență 35,48 %

La coada clasamentului privind prezența la urne se află: 

VASLUI, voturi 97.966, prezență 22,96 %

CARAŞ-SEVERIN, voturi 66.346, prezență 26,22 %

IAŞI, voturi 217.837, prezență 26,91 %. 

În București prezența la ora 15:00 a fost de 30,86%, adică peste 550.000 de bucureșteni au votat până la această oră. 

Până la ora 14:00 au votat 5.181.045 de români, din care 3.068.701 din mediul urban și 2.126.662 din rural. Prezența la vot este de 28,85%

Prezența la urne până la ora 13:00 a fost de 23,37 %, mai mare decât în 2020, când a fost 13,85%. Peste 4.2 milioane de români au votat până la această oră. 

În România, județele cu cea mai mare prezență la urne sunt: 

OLT, voturi 91.794, prezență 26,52 %

ARGEŞ, voturi 132.745, prezență 26,04 %

MEHEDINŢI, voturi 57.068, prezență 25,77 %

La polul opus se află județele 

VASLUI, voturi 70.047, prezență16,42 %

MARAMUREŞ, voturi 76.384, prezență 18,19 %

CARAŞ-SEVERIN, voturi 46.973, prezență 18,56 %

Datele statistice ale prezenței până la această oră arată că cei mai mulți români prezenți la vot sunt cu vârste între 45 și 65 de ani, dar și cei de peste 65 de ani. 

Împărțirea după mediu arată că până la această oră, cei mai mulți dintre cei care au ieșit la vot au fost din mediul urban - 2,5 milioane , față de 1,7 milioane în mediul rural. 

Prezența la vot până în acest moment este de 18,69%. Până la ora 12:00 au votat 3.365.366 de alegători. În mediul urban au votat peste 2 milioane de persoane, iar în mediul rural peste 1,3 milioane.

Prezența la vot până în acest moment este de 12,84%. Până la ora 11:00 au votat 2.312.936 de alegători. În mediul urban au votat peste 1,3 milioane de persoane, iar în mediul rural peste 900 de mii.  

Prezența la vot până la ora 10:00 este, în total, de 7,87%. În total au votat 1.417.205 de alegători, din care 872.520 din mediul urban și 544.685 din rural.

Prezența la vot până la ora 9:00 este de 4,18%. Până la ora 9:00 au votat 759.721 de alegători, din care 500.933 în mediul urban și 258.788 în mediul rural. 

Peste 500.000 de persoane au votat duminică la secţiile din ţară, în prima oră de la deschiderea urnelor. Prezenţa la nivel naţional este mai mare decât în urmă cu 4 ani.

În primele 30 de minute de la deschiderea secțiilor au votat 302.688 de persoane, prezența la vot fiind de 1,70%. În mediul urban au votat 246.356 de alegători, iar în rural 59.843. 

Urnele s-au deschis în toată țara începând cu ora 7:00 dimineața. Românii din țară au timp să voteze la alegerile parlamentare până la ora 21:00, când se vor închide oficial urnele și vor fi publicate exit-poll-urile.

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege parlamentarii din peste 8.000 de candidaţi. 

Procesul de votare din străinătate a început de vineri, de la ora 20:00, ora României, fiind deja în plină desfăşurare. 

În ţară sunt 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950.

Candidaturile depuse la alegerile parlamentare de partidele politice, alianțele electorale și organizațiile minorităților naționale au fost înregistrate de BEC. 

• LISTA candidaților pentru Senat la alegerile parlamentare 2024, pe județe

• LISTA candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare 2024, pe județe

Candidații pot opta să se înscrie pe listele unui partid sau alianțe politice sau să candideze independent, dar nu pot figura simultan pe ambele liste. Fiecare candidat poate alege între Camera Deputaților și Senat, fără a putea candida pentru ambele funcții sau în mai multe circumscripții.

Alegerile parlamentare din România vor avea loc pe 1 decembrie 2024, de Ziua Națională, când cetățenii vor alege reprezentanții în Parlament pentru următorii patru ani.

Parlamentul României, format din Camera Deputaților și Senat, are rolul de autoritate legiuitoare supremă, având responsabilități esențiale, precum adoptarea legilor, aprobarea bugetului, controlul guvernului și ratificarea tratatelor internaționale. În urma alegerilor, vor fi aleși 466 de parlamentari: 330 de deputați și 136 de senatori.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național.

Sistemul electoral este bazat pe reprezentare proporțională, folosind liste închise. Fiecare partid sau alianță prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate este alocat proporțional cu voturile obținute, conform metodei D’Hondt.

Camera Deputaților are 42 de circumscripții – una pentru fiecare județ, municipiul București și diaspora.

Senatul este alcătuit din 43 de circumscripții, inclusiv una pentru diaspora. Numărul de mandate variază în funcție de populația fiecărei circumscripții.

Deși ambele camere fac parte din Parlament și participă la procesul legislativ, atribuțiile senatorilor și deputaților sunt diferite. 

Parlamentul României este legislativul național bicameral, format din Camera Deputaților și Senat și reprezintă autoritatea supremă în procesul legislativ al țării.

Instituția parlamentară își are originea în Regulamentele Organice din 1831-1832 și a fost consolidată prin Constituția din 1866. De-a lungul istoriei, Parlamentul a jucat un rol central în adoptarea unor acte importante, precum Declarația de Independență din 1877 și legile pentru unirea provinciilor românești. În perioada comunistă, a funcționat ca o adunare unicamerală formală, subordonată regimului. După 1989, prin Constituția din 1991, Parlamentul și-a recăpătat statutul democratic.

În prezent, Parlamentul adoptă legi constituționale, organice și ordinare, fiind responsabil și pentru aprobarea bugetului de stat, controlul activității guvernamentale și ratificarea tratatelor internaționale. Alegerile parlamentare se desfășoară pe baza unui sistem proporțional, iar mandatele sunt repartizate conform voturilor obținute de partide sau candidați independenți.

Fiecare cameră are atribuții specifice. De exemplu, după modificarea Constituției în 2003, una dintre camere este desemnată drept „cameră decizională”, având ultimul cuvânt asupra unui proiect de lege.

O inițiativă legislativă poate fi propusă de parlamentari, guvern sau cetățeni (minim 100.000 dintr-un sfert dintre județele țării). Proiectul de lege este analizat mai întâi de o cameră, iar apoi de cealaltă. Decizia finală este luată de camera decizională, după care legea este promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.